3 intrări

5 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tășcare sf [At: LB / V: (reg) teș~ / E: tășca] (Trs) Înșelare.

tășca vt [At: ȘINCAI, HR. II, 96/26 / V: (reg) teș~ / Pzi: tășc, tașc / E: tașcă] (Trs) A înșela pe cineva Si: a păcăli.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TĂȘCÁ vb. v. ademeni, amăgi, încânta, înșela, minți, momi, păcăli, prosti, purta, trișa.

tășca vb. v. ADEMENI. AMĂGI. ÎNCÎNTA. ÎNȘELA. MINȚI. MOMI. PĂCĂLI. PROSTI. PURTA. TRIȘA.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

tășcá, tașc, vb. I (reg.) a păcăli, a înșela.

Intrare: tășcare
tășcare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: tășca
verb (VT88.1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tășca
  • tășcare
  • tășcat
  • tășcatu‑
  • tășcând
  • tășcându‑
singular plural
  • tașcă
  • tășcați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tașc
(să)
  • tașc
  • tășcam
  • tășcai
  • tășcasem
a II-a (tu)
  • taști
(să)
  • taști
  • tășcai
  • tășcași
  • tășcaseși
a III-a (el, ea)
  • tașcă
(să)
  • taște
  • tășca
  • tășcă
  • tășcase
plural I (noi)
  • tășcăm
(să)
  • tășcăm
  • tășcam
  • tășcarăm
  • tășcaserăm
  • tășcasem
a II-a (voi)
  • tășcați
(să)
  • tășcați
  • tășcați
  • tășcarăți
  • tășcaserăți
  • tășcaseți
a III-a (ei, ele)
  • tașcă
(să)
  • taște
  • tășcau
  • tășca
  • tășcaseră
Intrare: tășcat
tășcat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tășcat
  • tășcatul
  • tășcatu‑
  • tășca
  • tășcata
plural
  • tășcați
  • tășcații
  • tășcate
  • tășcatele
genitiv-dativ singular
  • tășcat
  • tășcatului
  • tășcate
  • tășcatei
plural
  • tășcați
  • tășcaților
  • tășcate
  • tășcatelor
vocativ singular
plural
tășcare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tășcare
  • tășcarea
plural
  • tășcări
  • tășcările
genitiv-dativ singular
  • tășcări
  • tășcării
plural
  • tășcări
  • tășcărilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)