2 intrări

20 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TÂRTAN1, târtani, s. m. (Depr.) Evreu. – Din germ. Untertan „supus [austriac]”.

TÂRTAN1, târtani, s. m. (Depr.) Evreu. – Din germ. Untertan „supus [austriac]”.

TÂRTAN2, târtani, s. m. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu tulpina mare, foarte ramificată și cu flori albe (Crambe tartarica).Et. nec.

TÂRTAN2, târtani, s. m. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu tulpina mare, foarte ramificată și cu flori albe (Crambe tartarica).Et. nec.

târtan2 sm [At: ALECSANDRI, ap. CADE / V: (înv) tar~ / Pl: ~i / E: ger Untertan „supus” (cu referire la supușii austrieci)] (Reg) 1 (Dep) Evreu (4). 2 (Dep) Om gras. 3 (Dep) Persoană care nu crede în Dumnezeu. 4 (Euf) Drac (1). 5 Bărbat needucat și lipsit de gust.

târtan1 sm [At: POLIZU / V: (reg) tar~, tăr~ / Pl: ~i / E: nct] (Reg) 1 (Șîc ~alb) Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu tulpina mare, foarte ramificată și cu flori albe (Crambe tataria). 2 Planta Crambe maritima. 3 (Bot) Săricică (Salsola kali). 4 (Bot) Ciurlan-alb (Rapistrum perenne). 5 Planta Goniolimon besserianum.

TÂRTAN ~i m. 1) Plantă cu tulpină înaltă, puternic ramificată și cu frunze adânc zimțate. 2) pop. rar Copil mic care abia învață să meargă. /Orig. nec.

TÎRTAN, tîrtani, s. m. Plantă din familia cruciferelor, cu tulpina foarte ramificată, cu flori albe, cu frunzele acoperite cu peri aspri cînd sînt tinere; crește prin fînețe și pe colinele sterpe (Crambe tartarica). Dar vine și toamna de-i scarmănă ca vai de ei; și îi pustiește iarna ca pe tîrtanii din miriște. POPA, V. 135. Se desprindea din întinderea cîmpului... țelina suhaturilor, pe care putrezeau tîrtani răsuciți de vînt. D. ZAMFIRESCU, la CADE.

tărtan m. plantă ce crește prin fânețe de pe coline aride (Crambe tatarica). [Planta e originară din Tataria].

tărtan m. nume dat în batjocură ovreilor: dau drumul tărtanilor să năvăliască în țară AL. [Nemț. (UN)TERTHAN, supus (austriac)].

tîrtán m. (cp. cu sîrb. trti, a freca, și cu bg. trŭtĭy da bĭegam, mă pun pe fugă, pin aluz. la rostogolirea acesteĭ plante pe cîmp). Mold. Munt. Cĭurlan.

tîrtán, -că s. (germ. unterthan, supus, fiind-că Jidaniĭ, pe cînd consuliĭ marilor puterĭ aveaŭ mare autoritate în țările româneștĭ, cînd îĭ luaĭ din scurt, strigaŭ: Oĭ veĭ! Oesterreichischer unterthan! (adică „supus austriac”). Românu, cu sarcazmu luĭ, tot auzindu-ĭ strigînd unterthan, a zis un Tîrtan. Cp. și cu podan și sudit). Iron. Epitet plin de dispreț la adresa Jidanuluĭ: măĭ Tîrtane!

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

târtan s. m., pl. târtani, art. târtanii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TÂRTAN s. v. ciurlan, salcicorn, săricică.

tîrtan s. v. CIURLAN. SALCICORN. SĂRICICĂ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

tîrtan (-ni), s. m.1. Evreu. – 2. Plante (Salsola kali, Crambe tartarica). Germ. Untertan „persoană” (Philippide, Principii, 157; Borcea, 215), unde un a fost tratat ca art. indefinit, cf. omidă, strachină. Numele se explică prin faptul că evreii erau considerați persoane străine pînă în 1878, și în această calitate se bucurau de anumite privilegii. Conține o nuanță puternic depreciativă.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

târtan, târtani s. m. 1. (înv., peior.) evreu. 2. (deț.) om corpolent și prost.

Intrare: târtan (bot.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • târtan
  • târtanul
  • târtanu‑
plural
  • târtani
  • târtanii
genitiv-dativ singular
  • târtan
  • târtanului
plural
  • târtani
  • târtanilor
vocativ singular
plural
Intrare: târtan (persoană)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • târtan
  • târtanul
  • târtanu‑
plural
  • târtani
  • târtanii
genitiv-dativ singular
  • târtan
  • târtanului
plural
  • târtani
  • târtanilor
vocativ singular
plural
tărtan
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

târtan, târtanisubstantiv masculin

  • 1. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu tulpina mare, foarte ramificată și cu flori albe (Crambe tartarica). DEX '09 DLRLC
    • format_quote Dar vine și toamna de-i scarmănă ca vai de ei; și îi pustiește iarna ca pe tîrtanii din miriște. POPA, V. 135. DLRLC
    • format_quote Se desprindea din întinderea cîmpului... țelina suhaturilor, pe care putrezeau tîrtani răsuciți de vînt. D. ZAMFIRESCU, la CADE. DLRLC
etimologie:

târtan, târtanisubstantiv masculin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.