2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

târomit, ~ă a [At: UDRESCU, GL. / Pl: ~iți, ~e / E: târomi] (Mun) 1 Bolnăvicios (1). 2 (Pex) Moleșit.

târomi vi [At: JIPESCU, O. 76 / V: (reg) ~rămi / Pzi: ~mesc / E: ns cf târî, toropi] (Mun; Olt) 1 A boli (pe picioare) Si: a lâncezi. 2 A o duce greu (de sărăcie, de boală). 3 (îf târămi) A pierde vremea Si: a lenevi.

TÎROMÍ, tîromesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A boli (pe picioare); a lîncezi, a tînji. Lisandru e bolnav de piept. Nevastă-sa, femeie de la oraș, tîromește și ea. STANCU, D. 16. Abia ridicat de pe boală, tîromea în scaunul lui. id. ib. 362.

TÂROMÍ, târomesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A boli (pe picioare); a lâncezi, a tânji.

tîromésc v. tr. (d. tîrăsc?). Vest. Trăgănez. A o tîromi, a o duce greŭ (de sărăcie, de boală): nu maĭ pot tîromi (Panf. Mit. pop. I, glosar). V. codesc, gogesc, lîncezesc.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TÂROMÍ vb. v. boli, piroti, tânji, zăcea.

tîromi vb. v. BOLI. PIROTI. TÎNJI. ZĂCEA.

Intrare: târomit
târomit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • târomit
  • târomitul
  • târomi
  • târomita
plural
  • târomiți
  • târomiții
  • târomite
  • târomitele
genitiv-dativ singular
  • târomit
  • târomitului
  • târomite
  • târomitei
plural
  • târomiți
  • târomiților
  • târomite
  • târomitelor
vocativ singular
plural
Intrare: târomi
verb (V401)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • târomi
  • târomire
  • târomit
  • târomitu‑
  • târomind
  • târomindu‑
singular plural
  • târomește
  • târomiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • târomesc
(să)
  • târomesc
  • târomeam
  • târomii
  • târomisem
a II-a (tu)
  • târomești
(să)
  • târomești
  • târomeai
  • târomiși
  • târomiseși
a III-a (el, ea)
  • târomește
(să)
  • târomească
  • târomea
  • târomi
  • târomise
plural I (noi)
  • târomim
(să)
  • târomim
  • târomeam
  • târomirăm
  • târomiserăm
  • târomisem
a II-a (voi)
  • târomiți
(să)
  • târomiți
  • târomeați
  • târomirăți
  • târomiserăți
  • târomiseți
a III-a (ei, ele)
  • târomesc
(să)
  • târomească
  • târomeau
  • târomi
  • târomiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

târomi

etimologie: