4 definiții pentru tâlhărășug


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tâlhărășug sn [At: (a. 1799) URICARIUL IV, 78/11 / V: (înv) tăl~, ~rușug / Pl: ~uri / E: tâlhar + -șug] (Înv) Tâlhărie (1).

tîlhărășúg n., pl. urĭ. Al. Tîlhărie.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TÂLHĂRĂȘÚG s. v. banditism, furat, furătură, furt, gangsterism, hoție, jaf, pungășeală, pungășie, tâlhărie.

tîlhărășug s. v. BANDITISM. FURAT. FURĂTURĂ. FURT. GANGSTERISM. HOȚIE. JAF. PUNGĂȘEALĂ. PUNGĂȘIE. TÎLHĂRIE.

Intrare: tâlhărășug
tâlhărășug substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: Scriban
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tâlhărășug
  • tâlhărășugul
  • tâlhărășugu‑
plural
  • tâlhărășuguri
  • tâlhărășugurile
genitiv-dativ singular
  • tâlhărășug
  • tâlhărășugului
plural
  • tâlhărășuguri
  • tâlhărășugurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)