Definiția cu ID-ul 48939:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TĂBĂCITOR, -OARE, tăbăcitori, -oare, adj. Care are proprietatea de a tăbăci; argăsitor. ♦ (Substantivat, n.) Butoi în care se ține argăseala. – Tăbăci + suf. -tor.