5 definiții pentru săblăzni
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
săblăzni [At: CORESI, TETR. 40 / Pzi: ~nesc / E: slv съблазнити сѧ] 1-2 vtr (Înv) A (se) abate de la calea morală. 3-4 vtr A duce sau a cădea în ispită, în păcat. 5 vr (Pop) A avea poluție. 6 vr (Urmat de pp „de”) A nu recunoaște ca atare. 7-8 vtr A (se) supăra. corectat(ă)
săblăznésc v. tr. (vsl. sŭ-blazniti. V. blăznesc). Sec. 16-17. Supăr, smintesc. V. refl. Mă supăr: toțĭ vă vețĭ săblăzni de mine în noaptea aceasta (Cor.). Am poluțiunĭ. – Și îmbl- și izbl-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SĂBLĂZNI vb. v. greși, păcătui.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
săblăzni vb. v. GREȘI. PĂCĂTUI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
săblăzni, săblăznesc, vb. IV (înv.) 1. a (se) abate de la calea morală, a duce sau a cădea în ispită, în păcat; a greși. 2. (refl.) a ejacula, a avea poluție. 3. (refl.) a nu recunoaște ca atare, a (se) necăji.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| verb (V401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||