2 intrări
23 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
svârcolea a vz zvârcolea
ZVÂRCOLÍ, zvârcolesc, vb. IV. Refl. 1. A se zbate, a face mișcări spasmodice (de durere). ♦ A se întoarce (în așternut) de pe o parte pe alta (de neliniște); p. ext. a se învârti încoace și încolo de neastâmpăr; a nu-și găsi locul. 2. Fig. A se agita, a se zbuciuma, a se frământa sufletește. – Cf. bg. vărgaljam.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ZVÂRCOLÍ, zvârcolesc, vb. IV. Refl. 1. A se zbate, a face mișcări spasmodice (de durere). ♦ A se întoarce (în așternut) de pe o parte pe alta (de neliniște); p. ext. a se învârti încoace și încolo de neastâmpăr; a nu-și găsi locul. 2. Fig. A se agita, a se zbuciuma, a se frământa sufletește. – Cf. bg. vărgaljam.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
svâcoli v vz zvârcoli
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vârcoli [At: DOSOFTEI, V. S. mai 115v/12 / V: ~rgo~, ~rguli / Pzi: ~lesc / E: bg връголия (5) cf vârcălui] 1 vr (Îrg; d. ființe) A se zvârcoli (1). 2 vr (D. ființe) A se răsuci (în mod repetat). 3 vr (Îvr; d. ființe; cu determinări locale) A se salva (zbătându-se). 4 vt (Îvr) A zdruncina. 5 vt (Reg; c. i. aluatul de pâine dospit) A pregăti pentru copt, rupând bucăți și dându-le forma dorită.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
zvârcoli vr [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 291 / V: (îvr) ~rgoli, (înv) svâcoli, svâlc~ / S și: sv~ / Pzi: ~lesc, zvârcol / E: bg връгоия] 1 A se zbuciuma (5). 2 A se răsuci continuu în timpul somnului (din cauza unei stări fizice sau psihice chinuitoare) Si: a se frământa, a se neliniști, a se pârpăli, (reg) a se cioșmoli. 3 (Pex) A se învârti încolo și încoace Si: a se agita. 4 (Fig) A se zbuciuma (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zvârgoli v vz zvârcoli
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SVILCOLÍ vb. IV v. zvîrcoli.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SVILCOLÍ vb. IV. v. zvîrcoli.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de tavi
- acțiuni
VÎRCOLÍ vb. IV v. zvîrcoli.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ZVÎRCOLÍ, zvîrcolesc, vb. IV. Refl. A se zbate, a face mișcări spasmodice. Începură să se împiedice de trupuri căzute, unele înțepenite, altele care încă se zvîrcoleau. PAS, Z. IV 86. Capul cerbului, zvîrcolindu-se dureros, striga cu jale. CREANGĂ, P. 226. ◊ Fig. [Fagii] se zvîrcoleau în suflarea vîntului, își făceau semne unul altuia cu crengile. DUMITRIU, N. 187. Limbile de flăcări țîșneau, se zvîrcoleau, se împleteau neîncetat ca niște șerpi. REBREANU, R. II 105. Deodată, ca un șarpe de foc se zvîrcolește în nori, ș-un tunet groaznic zguduie cuprinsul. VLAHUȚĂ, O. A. II 155. (Tranz.) Sălciile își zvîrcoleau frunzișul deasupra apei. C. PETRESCU, S. 28. ♦ A se răsuci (în așternut), a se întoarce de pe o parte pe alta fără a-și găsi locul (din cauza unei stări fizice sau psihice chinuitoare). Se zvîrcoli neliniștită. Îi era prea cald cu atîtea pături. DUMITRIU, N. 134. Toată noaptea a vorbit într-aiurea și te-a chemat. Toată noaptea s-a zvîrcolit în pînzele patului. GALACTION, O. I 77. În arșița cea dogoritoare a zilei văzu aproape de pădure un țințar zvîrcolindu-se în nisipul cel fierbinte. EMINESCU, N. 19. Fig. Ideea se zvîrcolea în sufletul lui, dar nu izbutea să se înfăptuiască pe hîrtie. REBREANU, I. 103. Tot ținutul s-a zvîrcolit într-o năvală de vești, care de care mai năbădăioasă. POPA, V. 187. ♦ A se frămînta, a se zbuciuma, a se agita. Grecul se zvîrcolea de ciudă; dar n-avea ce face. CONTEMPORANUL, VII 117. ♦ A se mișca cu vioiciune încoace și încolo. Erau unsprezece bursucei, cari se zvîrcoleau, chițăind. subt ugerul mamei. ODOBESCU, S. III 42. – Variante: zvîrgolí (SBIERA, P. 82), vîrcolí (GANE, N. II 67), svilcolí (NEGRUZZI, S. II 165) vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ZVÎRGOLÍ vb. IV. v. zvîrcoli.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de tavi
- acțiuni
ZVÂRCOLÍ, zvârcolesc, vb. IV. Refl. 1. A se zbate, a face mișcări spasmodice. ♦ A se întoarce (în așternut) de pe o parte pe alta (de neliniște); p. ext. a se învârti încoace și încolo (de neastâmpăr); a nu-și găsi locul. 2. Fig. A se agita, a se zbuciuma, a se frământa. – Comp. bg. vărgaljam.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
A SE ZVÂRCOLÍ mă ~ésc intranz. 1) A face mișcări bruște și convulsive (din cauza unor dureri puternice sau pentru a scăpa dintr-o strânsoare); a se zbate; a se smuci. 2) A se răsuci în așternut de neliniște. 3) A se mișca încolo și încoace (de neastâmpăr); a nu sta locului; a se frământa; a se agita. 4) fig. A fi cuprins de zbucium; a se agita cu violență; a se neliniști; a se zbuciuma; a se îngrijora; a se frământa. /<bulg. vărgaljan
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
svârcolì v. a se suci, a se sbate de durere: se svârcolește ca un șarpe. [Cf. slovean SVRĬETI, a suci, și ocol (cf. rotocol)].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vârcolì v. a se svârcoli; se vârcolia în brațele mele NEGR. [Tras din vârcol, învârtejire: origină necunoscută].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vîrcolésc, V. zvîrcolesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zvîrcolésc și (nord) vîrc- (mă) v. refl. (d. vîrcol. Cp. și cu ung. vergödni, a. î.). Mă zbat, mă răsucesc de durere orĭ ca să scap de unde-s prins. În Trans. și zvîrg-, la Dos. vîrg-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
zvârcolí (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. se zvârcolésc, imperf. 3 sg. se zvârcoleá; conj. prez. 3 să se zvârcoleáscă
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
zvârcolí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zvârcolésc, imperf. 3 sg. zvârcoleá; conj. prez. 3 sg. și pl. zvârcoleáscă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
zvîrcoli
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
verb (V401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (V401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (V401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (V401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (V401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
zvârcoli zvârgoli vârcoli svârcoli svilcoli
- 1. A se zbate, a face mișcări spasmodice (de durere).exemple
- Începură să se împiedice de trupuri căzute, unele înțepenite, altele care încă se zvîrcoleau. PAS, Z. IV 86.surse: DLRLC
- Capul cerbului, zvîrcolindu-se dureros, striga cu jale. CREANGĂ, P. 226.surse: DLRLC
- figurat [Fagii] se zvîrcoleau în suflarea vîntului, își făceau semne unul altuia cu crengile. DUMITRIU, N. 187.surse: DLRLC
- figurat Limbile de flăcări țîșneau, se zvîrcoleau, se împleteau neîncetat ca niște șerpi. REBREANU, R. II 105.surse: DLRLC
- figurat Deodată, ca un șarpe de foc se zvîrcolește în nori, ș-un tunet groaznic zguduie cuprinsul. VLAHUȚĂ, O. A. II 155.surse: DLRLC
- 1.1. A se întoarce (în așternut) de pe o parte pe alta (de neliniște).exemple
- Se zvîrcoli neliniștită. Îi era prea cald cu atîtea pături. DUMITRIU, N. 134.surse: DLRLC
- Toată noaptea a vorbit într-aiurea și te-a chemat. Toată noaptea s-a zvîrcolit în pînzele patului. GALACTION, O. I 77.surse: DLRLC
- În arșița cea dogoritoare a zilei văzu aproape de pădure un țînțar zvîrcolindu-se în nisipul cel fierbinte. EMINESCU, N. 19.surse: DLRLC
- figurat Ideea se zvîrcolea în sufletul lui, dar nu izbutea să se înfăptuiască pe hîrtie. REBREANU, I. 103.surse: DLRLC
- figurat Tot ținutul s-a zvîrcolit într-o năvală de vești, care de care mai năbădăioasă. POPA, V. 187.surse: DLRLC
- exemple
- Erau unsprezece bursucei, cari se zvîrcoleau, chițăind. subt ugerul mamei. ODOBESCU, S. III 42.surse: DLRLC
-
-
-
- exemple
- Grecul se zvîrcolea de ciudă; dar n-avea ce face. CONTEMPORANUL, VII 117.surse: DLRLC
-
etimologie:
- cf. limba bulgară vărgaljamsurse: DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX