4 definiții pentru substare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

substare sf [At: CANTEMIR, HR. 453 / V: sups~, supts~ / Pl: ~tări / E: sub1- + stare cf lat substantia] 1-12 Substanță (1-2, 4-7, 12-14, 19, 22-24).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

substare, substări, s.f. (înv.) 1. conținut, fond, structură, esență, miez. 2. realitate care există prin sine însăși și care constituie suportul comun al calităților succesive; ceea ce e permanent, substrat care persistă de-a lungul transformărilor. 3. specie de substanță caracterizată prin omogenitate, prin compoziție și structură constantă. 4. țesut sau produs organic format din celule, săruri, lichide etc. din care sunt alcătuite diferitele organe și părți ale corpului unei ființe sau ale unei plante.

Intrare: substare
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • substare
  • substarea
plural
  • substări
  • substările
genitiv-dativ singular
  • substări
  • substării
plural
  • substări
  • substărilor
vocativ singular
plural
supstare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
suptstare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.