5 definiții pentru supraputere


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUPRAPUTÉRE, supraputeri, s. f. Superputere. – Supra1- + putere.

SUPRAPUTÉRE s. f. stat a cărui putere economică și militară este mult superioară celei a altor state. (după fr. surpuissance)

supraputére s. f. Mare putere mondială ◊ „Este limpede de pe acum că pe planetă a rămas o singură supraputere politică: SUA.” R.lit. 12 IX 91 p. 2 (cf. fr. surpuissance)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*supraputére (su-pra-) s. f., g.-d. art. supraputérii; pl. supraputéri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SUPRAPUTÉRE s. (POL.) superputere.

Intrare: supraputere
supraputere substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • supraputere
  • supraputerea
plural
  • supraputeri
  • supraputerile
genitiv-dativ singular
  • supraputeri
  • supraputerii
plural
  • supraputeri
  • supraputerilor
vocativ singular
plural