2 definiții pentru supletură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
supletură sf [At: SBIERA, F. S. 166 / Pl: ~ri / E: suplea + -tură] (Îvr) Suplinire.
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
supletură, supleturi, s.m. (înv.) suplinire.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: supletură
supletură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||