3 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUPÁ, supez, vb. I. Intranz. A lua masa seara târziu (după un spectacol). – Din fr. souper.

SUPÁ, supez, vb. I. Intranz. A lua masa seara târziu (după un spectacol). – Din fr. souper.

șupar, ~ă a [At: LB / V: (reg) ~ai / Pl: ~i, ~e / E: ns cf șupi1] (Trs; mai ales d. cai) 1 Zburdalnic. 2 Greu de stăpânit. 3 Nărăvaș.

SUPÁ, supez, vb. I. Intranz. (Franțuzism) A lua masa de seară noaptea tîrziu. Vin de la teatru ca să supeze. CAMIL PETRESCU, T. II 87. ◊ (Ironic) Cocoana scoate coșul de sub canapea, slujnica aduce o sticlă cu vin și d. Mialache se pune să supeze cu coana Anica. CARAGIALE, O. II 201.

SUPÁ vb. I. intr. A cina, a lua masa seara târziu (după ieșirea de la un spectacol). [< fr. souper].

SUPÁ vb. intr. a lua masa de seară (după un spectacol). (< fr. souper)

A SUPÁ ~éz tranz. livr. A cina târziu (după o reprezentație). /<fr. souper

supà v. a cina târziu noaptea (= fr. souper).

*supéz v. intr. (fr. souper, d. germ. de jos supen, ol. zuipen, germ.de sus saufen, a suge, a bea, a trage la măsea. V. supă). Barb. Cinez (maĭ ales noaptea).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

supá (a ~) vb., ind. prez. 3 supeáză

supá vb., ind. prez. 1 sg. supéz, 3 sg. și pl. supeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘUPÁR adj. v. năbădăios, nărăvaș, nărăvit.

SUPA vb. a cina. (Unde ai ~ după spectacol?)

șupar adj. v. NĂBĂDĂIOS. NĂRĂVAȘ. NĂRĂVIT.

Intrare: supare
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • supare
  • suparea
plural
  • supări
  • supările
genitiv-dativ singular
  • supări
  • supării
plural
  • supări
  • supărilor
vocativ singular
plural
Intrare: supa
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • supa
  • supare
  • supat
  • supatu‑
  • supând
  • supându‑
singular plural
  • supea
  • supați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • supez
(să)
  • supez
  • supam
  • supai
  • supasem
a II-a (tu)
  • supezi
(să)
  • supezi
  • supai
  • supași
  • supaseși
a III-a (el, ea)
  • supea
(să)
  • supeze
  • supa
  • supă
  • supase
plural I (noi)
  • supăm
(să)
  • supăm
  • supam
  • suparăm
  • supaserăm
  • supasem
a II-a (voi)
  • supați
(să)
  • supați
  • supați
  • suparăți
  • supaserăți
  • supaseți
a III-a (ei, ele)
  • supea
(să)
  • supeze
  • supau
  • supa
  • supaseră
Intrare: șupar
șupar adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șupar
  • șuparul
  • șuparu‑
  • șupa
  • șupara
plural
  • șupari
  • șuparii
  • șupare
  • șuparele
genitiv-dativ singular
  • șupar
  • șuparului
  • șupare
  • șuparei
plural
  • șupari
  • șuparilor
  • șupare
  • șuparelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)