2 intrări

O definiție


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

sumíte, sumít, vb. III (înv.) a oferi.

Intrare: sumis
sumis participiu
participiu (PT4)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sumis
  • sumisul
  • sumisu‑
  • sumi
  • sumisa
plural
  • sumiși
  • sumișii
  • sumise
  • sumisele
genitiv-dativ singular
  • sumis
  • sumisului
  • sumise
  • sumisei
plural
  • sumiși
  • sumișilor
  • sumise
  • sumiselor
vocativ singular
plural
Intrare: sumite
sumite
verb (VT623)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sumite
  • sumitere
  • sumis
  • sumisu‑
  • sumițând
  • sumițându‑
singular plural
  • sumite
  • sumiteți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sumit
(să)
  • sumit
  • sumiteam
  • sumisei
  • sumisesem
a II-a (tu)
  • sumiți
(să)
  • sumiți
  • sumiteai
  • sumiseși
  • sumiseseși
a III-a (el, ea)
  • sumite
(să)
  • sumi
  • sumitea
  • sumise
  • sumisese
plural I (noi)
  • sumitem
(să)
  • sumitem
  • sumiteam
  • sumiserăm
  • sumiseserăm
  • sumisesem
a II-a (voi)
  • sumiteți
(să)
  • sumiteți
  • sumiteați
  • sumiserăți
  • sumiseserăți
  • sumiseseți
a III-a (ei, ele)
  • sumit
(să)
  • sumi
  • sumiteau
  • sumiseră
  • sumiseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)