3 intrări

34 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUMAR, -Ă, sumari, -e, adj., s. n. I. Adj. (Despre manifestări intelectuale, orale sau scrise; adesea adverbial) (Spus sau expus) în câteva cuvinte; pe scurt, succint. ♦ Făcut în pripă, foarte simplu; superficial, expeditiv. ♦ (Despre îmbrăcăminte) Care constă din (prea) puține articole; strict necesar. II. S. n. 1. Conținutul pe scurt al unei scrieri, al unor studii, al unor dezbateri etc.; rezumat. 2. Tablă de materii a unei cărți, a unei reviste etc.; cuprins. – Din lat. summarius, fr. sommaire.

SUMAR, -Ă, sumari, -e, adj., s. n. I. Adj. (Despre manifestări intelectuale, orale sau scrise; adesea adverbial) (Spus sau expus) în câteva cuvinte; pe scurt, succint. ♦ Făcut în pripă, foarte simplu; superficial, expeditiv. ♦ (Despre îmbrăcăminte) Care constă din (prea) puține articole; strict necesar. II. S. n. 1. Conținutul pe scurt al unei scrieri, al unor studii, al unor dezbateri etc.; rezumat. 2. Tablă de materii a unei cărți, a unei reviste etc.; cuprins. – Din lat. summarius, fr. sommaire.

sumar sm [At: DDRF / V: (reg) șom~ / Pl: ~i / E: srb šumar] (Reg) 1 Pădurar. 2 Paznic al unei proprietăți de teren arabil.

sumar [At: NEGULICI / V: (înv) ~iu (Pl: ~ie) / Pl: ~i, ~e / E: lat summarius, fr sommaire] 1 sn (Înv; îf ~riu) Listă. 2 sn (Înv; îf ~riu) Inventar. 3 sn Conținutul pe scurt al unei scrieri, al unor studii, al unor dezbateri etc. Si: rezumat. 4 sn Înșirare scrisă a părților, a capitolelor etc. ale unei lucrări, ale unei publicații etc. (plasată la începutul sau la sfârșitul acesteia) Si: conținut (4), cuprins (10), tablă de materii, (înv) registru, scară, sumă (16), (grî) pinax. 5 a (D. expuneri, texte etc.) În puține cuvinte Si: concentrat (9), concis (1), în rezumat, pe scurt, repede, rezumativ, succint, (înv) rezumător, sintetic. 6-7 a, av (D. acțiuni, operații, manifestări etc. ale oamenilor) (Care este făcut) fără profunzime Si: expeditiv (5-6), fugitiv (4), în pripă, neaprofundat, rapid, repede, superficial (7). 8 a (D. oameni, d. manifestările lor sau d. modul lor de viață etc.) Simplist. 9-10 a, av (D. îmbrăcăminte) Care constă din (prea) puține articole sau din strictul necesar. 11 av (Rar) În mod simplu. 12-13 a, av (Pex) (În mod) sărăcăcios (17).

SUMAR2, -Ă, sumari, -e, adj. 1. (Despre manifestări intelectuale, orale sau scrise) Spus sau expus în cîteva cuvinte, pe scurt, succint. Expunere sumară. Raport sumar. ♦ Făcut în pripă, foarte simplu, superficial. Știa bine pentru ce-i chemat. Neexecutare de ordin... judecată sumară și plutonul de execuție... CAMILAR, N. I 183. La desele supărări ce se vor fi ivit din pricina firii violente a lui Eminovici și a pedagogiei sale sumare, s-a adăogat moartea unora din copii. CĂLINESCU, E. 30. 2. (Mai ales despre îmbrăcăminte) Care constă din puține articole; strict necesar. Îmbrăcăminte sumară. Bagaj sumar.

SUMAR1, sumare, s. n. 1. Conținutul pe scurt al unei scrieri, al unor studii, al unor dezbateri etc.; rezumat. După citirea sumarului ședinței precedente, s-a depus proiectul de lege. 2. Tablă de materii (a unei cărți, a unei reviste etc.); cuprins.

SUMAR, -Ă adj. Redat în puține cuvinte; pe scurt, succint. ♦ Expeditiv, făcut în fugă, fără respectarea formulelor obișnuite. ♦ (Despre îmbrăcăminte) Care constă din puține articole; strict necesar. // s.n. Cuprins, tablă de materii. ♦ Rezumat. [< lat. sumarium, cf. fr. sommaire].

SUMAR, -Ă I. adj. redat în puține cuvinte; pe scurt, succint. ◊ expeditiv, făcut în fugă, superficial, fără respectarea formelor obișnuite. ◊ (despre îmbrăcăminte) redus la strictul necesar. II. s. n. 1. cuprins, tablă de materii. 2. rezumat (al unei lucrări, dezbateri etc.). (< lat. summarium, după fr. sommaire)

SUMAR2 adv. 1) În câteva cuvinte; pe scurt; rezumativ. 2): Îmbrăcat ~ îmbrăcat numai cu strictul necesar. /<lat. summarius, fr. sommaire

SUMAR1 ~ă (~i, ~e) 1) (despre acte de vorbire, expuneri, texte) Care constă din puține cuvinte; redat pe scurt; în puține cuvinte; concis; lapidar; laconic; succint. 2) (despre acțiuni) Care este făcut în pripă; superficial; rapid. 3) (despre îmbrăcăminte) Care constă numai din câteva articole strict necesare. /<lat. summarius, fr. sommaire

SUMAR3 ~e n. 1) Conținut scurt al unei lucrări; rezumat. 2) Tablă de materii; cuprins. /<lat. summarius, fr. sommaire

sumar a. scurt: expunere sumară. ║ n. extras: sumarul unui discurs.

sumár, -ă adj. (lat summárius, d. summa, sumă). Rezumat, pe scurt, succint: expunere sumară. Expeditiv, fără multă vorbă: legea luĭ Lynch e o justiție sumară. Compus din puține haĭne: costum sumar. S. n., pl. e. Rezumat, extras, cuprins, conținut, tabla de materii: sumaru uneĭ reviste, uneĭ ședințe. Adv. În mod sumar.

ȘUMAR, șumari, s. m. (Reg.) Pădurar. – Din sb. šumar.

ȘUMAR, șumari, s. m. (Reg.) Pădurar. – Din scr. šumar.

ȘUMAR, șumari, s. m. (Regional) Pădurar. Paște calul lui șumar. HODOȘ, P. P. 163.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sumar1 adj. m., pl. sumari; f. suma, pl. sumare

sumar1 adj. m., pl. sumari; f. sumară, pl. sumare

sumar adj. m., pl. sumari; f. sg. sumară, pl. sumare

șumar (reg.) s. m., pl. șumari

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SUMAR adj., s. 1. adj. v. sintetic. 2. adj. succint, (înv.) repede. (O schiță ~ a situației.) 3. adj. v. fugitiv. 4. adj. v. superficial. 5. s. v. tablă de materii.

SUMAR adj., s. 1. adj. concis, rezumativ, sintetic, succint, (înv.) rezumător. (O descriere ~.) 2. adj. succint, (înv.) repede. (O schiță ~ a situației.) 3. adj. fugitiv, rapid, superficial. (La o cercetare cît de ~...) 4. adj. neaprofundat, superficial. (O analiză cam ~.) 5. s. conținut, cuprins, tablă de materii, (înv.) registru, scară, sumă, (grecism înv.) pinax. (~ unei cărți.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

șumar (-ri), s. m. – (Banat, Olt.) Pădurar. – Var. șumariu. Sb. šumar (Candrea).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șumar, șumari, s.m. (reg.) 1. pădurar. 2. paznic al unei proprietăți de teren arabil; pândar.

Intrare: sumar (adj.)
sumar1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sumar
  • sumarul
  • sumaru‑
  • suma
  • sumara
plural
  • sumari
  • sumarii
  • sumare
  • sumarele
genitiv-dativ singular
  • sumar
  • sumarului
  • sumare
  • sumarei
plural
  • sumari
  • sumarilor
  • sumare
  • sumarelor
vocativ singular
plural
Intrare: sumar (s.n.)
sumar2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sumar
  • sumarul
  • sumaru‑
plural
  • sumare
  • sumarele
genitiv-dativ singular
  • sumar
  • sumarului
plural
  • sumare
  • sumarelor
vocativ singular
plural
sumariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: șumar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șumar
  • șumarul
  • șumaru‑
plural
  • șumari
  • șumarii
genitiv-dativ singular
  • șumar
  • șumarului
plural
  • șumari
  • șumarilor
vocativ singular
  • șumarule
  • șumare
plural
  • șumarilor
șomar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sumar, sumaadjectiv

  • 1. adesea adverbial (Despre manifestări intelectuale, orale sau scrise) (Spus sau expus) în câteva cuvinte; pe scurt. DEX '09 DLRLC DN NODEX
    • format_quote Expunere sumară. Raport sumar. DLRLC
    • 1.1. (și) adverbial În câteva cuvinte; pe scurt. NODEX
      sinonime: rezumativ
    • 1.2. Făcut în pripă, foarte simplu. DEX '09 DLRLC DN
      • format_quote Știa bine pentru ce-i chemat. Neexecutare de ordin... judecată sumară și plutonul de execuție... CAMILAR, N. I 183. DLRLC
      • format_quote La desele supărări ce se vor fi ivit din pricina firii violente a lui Eminovici și a pedagogiei sale sumare, s-a adăogat moartea unora din copii. CĂLINESCU, E. 30. DLRLC
    • 1.3. (Despre îmbrăcăminte) Care constă din (prea) puține articole; strict necesar. DEX '09 DLRLC DN
      • format_quote Îmbrăcăminte sumară. Bagaj sumar. DLRLC
      • 1.3.1. (și) adverbial Îmbrăcat sumar = îmbrăcat numai cu strictul necesar. NODEX
etimologie:

sumar, sumaresubstantiv neutru

  • 1. Conținutul pe scurt al unei scrieri, al unor studii, al unor dezbateri etc. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: rezumat
    • format_quote După citirea sumarului ședinței precedente, s-a depus proiectul de lege. DLRLC
  • 2. Tablă de materii a unei cărți, a unei reviste etc. DEX '09 DLRLC DN
etimologie:

șumar, șumarisubstantiv masculin

  • 1. regional Pădurar. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: pădurar
    • format_quote Paște calul lui șumar. HODOȘ, P. P. 163. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.