5 definiții pentru suiformă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
suiforme sf [At: DN3 / E: it suiformi cf lat sus „porc”, forma „formă”] 1 (Lpl) Subordin de mamifere paricopitate cu pielea groasă și acoperită cu peri rari și tari, cuprinzând mistrețul, hipopotamul etc. 2 (Lsg) Animal din ordinul suiforme (1).
SUIFORME s.f.pl. Subordin de mamifere paricopitate cu pielea groasă și acoperită cu peri tari și rari, cuprinzînd mistrețul, hipopotamul etc. [< it. suiformi, cf. lat. sus – porc, forma – formă].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SUIFORME s. f. pl. subordin de mamifere paricopitate cu pielea groasă și acoperită cu peri tari și rari: porcul, mistrețul, hipopotamul etc. (< fr. suiformes)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
suiformă s. f., pl. suiforme[1]
- Eroare în original: suiforme s. f., pl. suiforme — claudia
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
SUI- „porc”. ◊ L. sus, suis „porc, scroafă” > fr. sui-, engl. id. > rom. sui-. □ ~forme (v. -form), s. f. pl., subordin de mamifere paricopitate nerumegătoare și omnivore, cu pielea groasă și acoperită cu peri tari, cuprinzînd porcul, mistrețul, hipopotamul etc.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
suiformă, suiformesubstantiv feminin
- 1. Subordin de mamifere paricopitate cu pielea groasă și acoperită cu peri tari și rari, cuprinzând mistrețul, hipopotamul etc. DN
-
etimologie:
- suiformi DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.