subtmarin, ~ă a vz submarin

submarin, ~ă [At: AR (1832), 296²/17 / V: (îvr) ~ă sf, subtm~, suptmăr~ / Pl: ~i, ~e / E: sub¹- + marin cf fr sous-marin] 1 a (D. nave, d. aparate tehnice etc.) Adaptat la mediul marin. 2 a (D. nave, d. aparate tehnice etc.) Care funcționează în acest mediu. 3 a Care se află sau se petrece sub suprafața sau pe fundul mării sau al oceanului. 4 a Care se referă sau care ține de acest mediu Si: (liv) submers (1) Vz submergibil, submersibil. 5 a (Rar; spc; d. plante și animale) Subacvatic (1). 6 sn Navă care poate naviga atât sub apă, cât și la suprafața ei Si: submersibil (3), (rar) submergibil (2). 7 sn (Înv; pex) Dispozitiv tehnic care se poate cufunda sub nivelul mării. corectat(ă)

submarină sf vz submarin

suptmărin a vz submarin

SUBMARIN¹, submarine, s. n. Navă care poate naviga atît sub apă cît și la suprafața ei. Ozun a trecut cu privirea lui vie... la tot norodul ticsit în vagon povestindu-și necazuri amare vecinului abia cunoscut, într-o atmosferă irespirabilă de submarin. C. PETRESCU, C. V. 29.

SUBMARIN², -Ă, submarini, -e, adj. Care se află, care se petrece sub suprafața mării sau pe fundul ei. Curenți submarini. Navigație submarină.

SUBMARIN, -Ă adj. Aflat sub suprafața sau la fundul mării. ♦ Care se întîmplă sub apă. // s.n. Navă special construită pentru a putea naviga sub apă, submersibil. [Cf. fr. sous-marin].

SUBMARIN, -Ă I. adj. care se găsește, se petrece sub suprafața mării. II. s. n. navă specială construită pentru a putea naviga sub apă; submersibil. (după fr. sous-marin, /II/ engl. submarine)

SUBMARIN¹ ~e n. Vas militar capabil să navigheze și sub apă; submersibil. /sub- + marin

SUBMARIN² ~ă (~i, ~e) 1) Care se află sub suprafața sau la fundul mării. Vulcan ~. 2) Care ține de mediul subacvatic; propriu acestui mediu. Navigație ~ă. Curenți ~i. /sub- + marin

submarin a. ce se află sub mare: plantă submarină; ║ n. corabie ce plutește sub apă.

*submarín, -ă adj. (sub- și marin). De supt suprafața măriĭ: plantă, stîncă submarină: vulcan, vapor submarin: navigațiune submarină. S. n., pl. e. Vapor [de război] care poate naviga pe supt apă (submergibil). – Primele încercărĭ de a construi submarine le făcu Englezu Bourne la 1580. La 1624, Olandezu Cornelius von Drebbel făcu la Londra o plimbare pe supt Tamiza cu 12 călătorĭ între care și regele lacob I. El inventase un lichid numit „chintesență de aer”, care curăța aeru stricat din vas. Dar fu tratat de nebun, de vîndut draculuĭ, și muri în mizerie ducînd cu el secretu descopeririĭ. Apoĭ fură încercările Francejilor Fournier șl Marsennes 1630 și De Son la 1653 și ale Englejilor Simons la 1747 și Day la 1773. – Fulton, la 1797, inventă mina submarină, corabia cu abur (vaporu) și un submarin reușit anume „Náutilus”, care era lung de 6,50 m. gros de 2 și putea merge la o adîncime de 7-8 metrĭ. La suprafață mergea cu pînze, ĭar pe supt apă cu doŭă elicĭ paralele mișcate cu mîna. Era iluminat cu lumînărĭ. Experiențele se făcură la Paris, apoĭ la Havre și Brest, stînd cufundat 5 ore la 7 m, străbătînd 450 m. și revenind la punctu de plecare după ce aruncase în aer o corabie veche. Totușĭ o comisiune de învățați declară într’un memoriu că navigațiunea submarină e o imposibilitate, ĭar Fulton fu lăsat singur. El construi la 1814 alt submarin, numit „Muet” (Mutu), dar a murit înainte de a-și fi văzut visu cu ochiĭ. – La 1821 Englezu Sonson se hotărî să-l fure pe Napoleon din insula Sfînta Elena, dar vasu luĭ, lung de 33 m., nu putu fi armat pînă la 5 Maĭ, data cînd Napoleon muri. La 1824 Englezu Shuldan făcu încercărĭ de submarire la Portsmonth, ĭar la 1825 Francezu Montgéry construi submarinu „Invisible”. La 1853 alt Englez, Nasmith, făcu și el încercărĭ. La 1855 ingineru Rus Bauer construi un submarin cu elicĭ manuale care se cufundă de 134 de orĭ. Într’una din ele a dat și un concert submarin cu prileju încoronăriĭ împăratului Alexandru II, ĭar călătoriĭ putură admira peștiĭ atrașĭ de muzică. – La 1863, Francezu Brun construi un submarin numit „Plongeur”, de 44 m. pe 3,60, cu elicĭ mișcate pin aer comprimat. La 1864, un American anume Winau încercă un submarin cu abur, dar care nu se cufunda de tot. Micile submarine „David” reușiră în războiu American să cufunde cîte-va corăbii. – Polonu Drzewieski, la 1897, construi primu submarin cu acumulatorĭ, lung de 6 m. La 1884 Nordenfeld construi submarine care mergeau cu abur și supt apă și vîndu cîte-va Turciiĭ și Greciiĭ). La 1885 Goubet imagină un submarin de 5 m, a căruĭ elice era mișcată de un motor electric cu pile, armat cu torpile automobile și cu un echipaj de doĭ oamenĭ. Dar se menținea greŭ la adîncimea voită. Acesta a fost tipu submarinelor moderne. – În războĭu mondial, Germania s’a distins pin sub marine foarte marĭ (100 m. în lungime), care aŭ cufundat sute de vase dușmăneștĭ orĭ neutrale.

submarin² s. n., pl. submarine

submarin¹ adj. m., pl. submarini; f. submarină, pl. submarine

submarin¹ adj. m., pl. submarini; f. submarină, pl. submarine

submarin² s. n., pl. submarine

submarin s. n., pl. submarine

submarin adj. m. marin

submarin.

SUBMARIN adj., s. 1. adj. (livr.) submers. (Vulcani ~.) 2. s. (MAR.) submersibil, (rar) submergibil.

SUBMARIN adj., s. 1. adj. (livr.) submers. (Vulcani ~.) 2. s. (MAR.) submersibil, (rar) submergibil.

canion submarin, (engl.= canyon, incisive valley) formă de relief submarin reprezentată prin șanțuri adânci până la 300 m, cu versanți relativ abrupți, care taie plat. continentală, taluzul, uneori și piemontul, ajungând până în câmpiile abisale.C.s. se găsesc în prelungirea unor văi continentale sau sunt create de curentii de turbiditate.