subsidiar, ~ă a [At: PROT. – POP., N. D. / P: ~di-ar / Pl: ~i, ~e / E: fr subsidiaire, lat subsidiarius] 1 Care servește ca element secundar pentru întărirea unui raționament, a unei teorii etc. Si: accesoriu (2), auxiliar (2), complementar (1), întregitor, secundar, suplimentar (3), (rar) complinitor (3). 2 Care este de ordin secundar Si: accesoriu (2), auxiliar (2), complementar (1), întregitor, secundar, suplimentar, (rar) complinitor (3). 3 (Îlav) În ~ În al doilea rând. 4 (Îal) Pe lângă aceasta. 5 (Îal) Implicit.

SUBSIDIAR, -Ă, subsidiari, -e, adj. Care se adaugă, ca element secundar, la ceva, în special la argumentele pentru susținerea unui raționament, a unei teorii etc.; complimentar, auxiliar, secundar. ◊ (Adverbial) Fapte din istoria romînilor care nu puteau intra nici subsidiar într-o biografie a lui Constantin-vodă Cantemir. IORGA, L. I 294. ◊ Loc. adv. În subsidiar = în al doilea rînd, pe lîngă asta, pe deasupra. Răscoala lui Horia a căpătat în subsidiar și un caracter național.

SUBSIDIAR, -Ă adj. Care întărește un argument principal într-o discuție; care vine, care se adaugă la ceva în al doilea rînd, ca element secundar; complementar, auxiliar, secundar. ♦ În subsidiar = în al doilea rînd, pe lîngă aceasta. [Pron. -di-ar. / < fr. subsidiaire, cf. lat. subsidiarius < subsidium – ajutor].

SUBSIDIAR, -Ă adj. care se adaugă ca element secundar pentru întărirea argumentelor principale într-o discuție; complementar, auxiliar, secundar. ♦ în ~ = în al doilea rând, pe lângă aceasta. (< fr. subsidiaire, lat. subsidiairius)

SUBSIDIAR ~ă (~i, ~e) Care constituie un element accesoriu în susținerea unei argumentări; secundar; suplimentar; auxiliar. ◊ În ~ în afară de ceea ce a fost spus. [Sil. -di-ar] /<fr. subsidiare, lat. subsidiarius

subsidiar a. ce servă a sprijini un lucru principal. ║ adv. în al doilea loc, în al doilea rând.

*subsidiár, -ă adj. (lat. subsidiarius). Adăugat ca subsidiŭ (ca sprijin): mijloc subsidiar. Adv. În al doilea rînd, ca sprijin al principaluluĭ.

subsidiar (desp. -di-ar) adj. m., pl. subsidiari; f. subsidiară, pl. subsidiare

subsidiar (-di-ar) adj. m., pl. subsidiari; f. subsidiară, pl. subsidiare

subsidiar adj. m. (sil. -di-ar), pl. subsidiari; f. sg. subsidiară, pl. subsidiare

SUBSIDIAR adj. 1. accesoriu, anex, auxiliar, secundar. (Element ~ într-un mecanism.) 2. complementar, întregitor, suplimentar, (rar) complinitor. (Lămuriri ~.)

SUBSIDIAR adj. 1. accesoriu, anex, auxiliar, secundar. (Element ~ într-un mecanism.) 2. complementar, întregitor, suplimentar, (rar) complinitor. (Lămuriri ~.)