opțiuni
  • info

12 definiții pentru stupărit

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STUPĂRIT s. n. Apicultură. ◊ Stupărit pastoral = sistem de practicare a apiculturii în timpul sezonului activ, care constă în transportarea succesivă a stupilor în regiuni cu bază meliferă, pentru ca albinele să culeagă permanent nectar și polen. – Stup + suf. -ărit.

STUPĂRIT s. n. Apicultură. ◊ Stupărit pastoral = sistem de practicare a apiculturii în timpul sezonului activ, care constă în transportarea succesivă a stupilor în regiuni cu bază meliferă, pentru ca albinele să culeagă permanent nectar și polen. – Stup + suf. -ărit.

stupărit1 sn [At: VALIAN, V. / Pl: ? / E: stupar + -it] 1 Îndeletnicirea stuparului Si: apicultură (2), (îvp) prisăcărie, stupărie2 (2), (pop) albinărit (1), (îvr) prisăcărit, (reg) albinărie1, stupărărie, stupie, stupinărit. 2 (Îs) ~ pastoral Sistem de practicare a apiculturii în timpul sezonului activ, care constă în transportarea succesivă a stupilor de la o bază meliferă la alta (din aceeași cultură sau din culturi diferite).

stupărit2 sn [At: ȘĂINEANU2 / Pl: ~uri / E: stup1 + -ărit] 1 Dijmă în natură percepută, în trecut, asupra stupilor1. 2 Impozit plătit pentru stupi1.

STUPĂRIT s. n. Prisăcărie.

STUPĂRIT n. 1) Ocupația stuparului; albinărit; prisăcărit. 2) înv. Impozit care se plătea pentru stupi; albinărit; prisăcărit. /stup + ~ărit

stupărit n. 1. od. dare pe stupi; 2. Mold. albinărit.

stupărít n., pl. urĭ (d. stup). Bir pe stupĭ odinioară (albinărit).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!stupărit s. n., (impozite) pl. stupărituri

stupărit s. n.

stupărit s. n.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STUPĂRIT s. v. apicultură.

STUPĂRIT s. albinărie, albinărit, apicultură, prisăcărie, prisăcărit, stupărie. (Albinarul se ocupă cu ~.)

Intrare: stupărit
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stupărit
  • stupăritul
  • stupăritu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • stupărit
  • stupăritului
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

stupăritsubstantiv neutru

  • 1. Apicultură, prisăcărie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: apicultură prisăcărie
    • 1.1. Stupărit pastoral = sistem de practicare a apiculturii în timpul sezonului activ, care constă în transportarea succesivă a stupilor în regiuni cu bază meliferă, pentru ca albinele să culeagă permanent nectar și polen. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • Stup + sufix -ărit. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.