2 intrări
23 de definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STUDIÁT, -Ă, studiați, -te, adj. 1. Cercetat, analizat, examinat. 2. Fig. Lipsit de naturalețe, de sinceritate; artificial, afectat, prefăcut. [Pr.: -di-at] – V. studia.
STUDIÁT, -Ă, studiați, -te, adj. 1. Cercetat, analizat, examinat. 2. Fig. Lipsit de naturalețe, de sinceritate; artificial, afectat, prefăcut. [Pr.: -di-at] – V. studia.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STUDIÁT, -Ă, studiați, -te, adj. Învățat, examinat, cercetat; fig. calculat, afectat, nenatural. Atitudine studiată.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STUDIÁT, -Ă adj. Analizat, examinat, cercetat. ♦ (Fig.) Lipsit de naturalețe, afectat. [Pron. -di-at. / < studia].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STUDIÁT, -Ă adj. 1. analizat, examinat, cercetat. 2. (fig.) lipsit de naturalețe, afectat. (< studia)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
studiat a. 1. făcut cu îngrijire: tablou bine studiat; 2. fig. afectat: gravitate studiată.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*studiát, -ă adj. Făcut cu mult studiu, cu îngrijire, cu atențiune: tabloŭ bine studiat. Fig. Afectat, nenatural: mișcări studiate. Învățat, cult: un tînăr studiat.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STUDIÁ, studiez, vb. I. 1. Tranz. A depune o muncă intelectuală susținută, sistematică, pentru însușirea de cunoștințe temeinice într-un anumit domeniu; a învăța. 2. Tranz., refl. și refl. recipr. A (se) observa cu atenție, a (se) examina (din toate punctele de vedere); a (se) analiza, a (se) cerceta. 3. Refl. A-și impune o anumită atitudine, un anumit fel de a fi, mai ales atunci când se știe observat, examinat de cineva. [Pr.: -di-a] – Din it. studiare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STUDIÁ, studiez, vb. I. 1. Tranz. A depune o muncă intelectuală susținută, sistematică, pentru însușirea de cunoștințe temeinice într-un anumit domeniu; a învăța. 2. Tranz., refl. și refl. recipr. A (se) observa cu atenție, a (se) examina (din toate punctele de vedere); a (se) analiza, a (se) cerceta. 3. Refl. A-și impune o anumită atitudine, un anumit fel de a fi, mai ales atunci când se știe observat, examinat de cineva. [Pr.: -di-a] – Din it. studiare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STUDIÁ, studiez, vb. I. Tranz. 1. A depune o muncă intelectuală susținută, pentru însușire de cunoștințe temeinice într-un anumit domeniu; a învăța. Cum? știi latinește, domnule? Ai studiat desigur această limbă la colegiu? GHICA, S. 163. 2. A observa cu atenție, a examina din toate punctele de vedere; a analiza, a cerceta. Te înțeleg eu de cînd te studiez și te sfătuiesc să fii serios. SADOVEANU, P. M. 118. Se apucă să studieze harta frontului cu o atenție înfrigurată. REBREANU, P. S. 101. A doua zi după teatru... Titu imita gesturile acestuia, văzute și studiate din stal. BASSARABESCU, S. N. 49. I-am studiat la masă pe toți și i-am găsit... destul de buni de pus pe scenă. ALECSANDRI, T. I 293.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STUDIÁ vb. I. tr. 1. A se ocupa de cercetare; a învăța. 2. A analiza, a cerceta. ♦ tr., refl. A (se) observa, a (se) cerceta cu atenție. [Pron. -di-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < it. studiare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STUDIÁ vb. I. tr. 1. a se ocupa cu munca de cercetare; a învăța. 2. a analiza, a cerceta. II. tr., refl. a (se) observa, a (se) cerceta cu atenție. (< it. studiare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A SE STUDIÁ mă ~éz intranz. (despre persoane) A-și concentra atenția asupra ținutei; a-și impune o anumită atitudine. [Sil. -di-a] /<it. studiare, fr. étudier
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A STUDIÁ ~éz 1. tranz. 1) A însuși prin instruire. ~ istoria. 2) A supune unei analize; a investiga; a cerceta; a considera; a analiza. 3) A privi cu atenție (pentru a cunoaște mai bine); a cerceta; a examina. 2. intranz. A-și face studiile; a urma cursurile unei instituții de învățământ. ~ la universitate. [Sil. -di-a] /<it. studiare, fr. étudier
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
studià v. 1. a se deda studiului; 2. a căuta să știe: a studia muzica; 3. fig. a observa cu atențiune: a studia pasiunile omenești; 4. a învăța pe din afară: a-și studia lecțiunea.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*studiéz v. tr. (f. étudier, fr. studiare, d. lat. studium, studiŭ). Invăt, mă ocup de ceva: a studia muzica. Fig. Cercetez, examinez, observ, analizez: a studia un autor, un proĭect de lege, un om, sufletu omenesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
studiá (a ~) (-di-a) vb., ind. prez. 3 studiáză, 1 pl. studiém (-di-em); conj. prez. 3 să studiéze; ger. studiínd (-di-ind)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
studiá vb. (sil. -di-a), ind. prez. 1 sg. studiéz, 3 sg. și pl. studiáză, 1 pl. studiém (sil. -di-em); conj. prez. 3 sg. și pl. studiéze; ger. studiínd (sil. -di-ind)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
studia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. studiază, 1 pl. studiem, ger. studiind)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
STUDIÁT adj. v. afectat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STUDIAT adj. afectat, artificial, căutat, fals, forțat, nefiresc, nenatural, nesincer, prefăcut, silit, silnic, teatral, (rar) teatralist. (Gesturi ~; atitudine ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STUDIÁ vb. 1. a se instrui, a învăța, (înv. și reg.) a se pricopsi. (~ în permanență.) 2. v. învăța. 3. a citi, a învăța. (A ~ cursul de la un capăt la altul.) 4. a învăța, a se pregăti, a se prepara. (A ~ serios pentru examene.) 5. a face, a urma. (~ medicina.) 6. v. analiza. 7. v. analiza. 8. v. căuta. 9. a cerceta, a consulta, a examina. (Am ~ toate izvoarele referitoare la...) 10. a cerceta, a se documenta, a se informa, a vedea, (înv.) a se pliroforisi. (~ dacă nu s-a mai scris despre asta.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STUDIA vb. 1. a se instrui, a învăța, (înv. și reg.) a se pricopsi. (~ în permanență.) 2. a învăța, (înv.) a pedepsi, a ștudirui, (grecism înv.) a spudaxi. (~ la geografie.) 3. a citi, a învăța. (A ~ cursul de la un capăt la altul.) 4. a învăța, a se pregăti, a se prepara. (A ~ serios pentru examene.) 5. a face, a urma. (~ medicina.) 6. a analiza, a cerceta, a examina, a investiga, a urmări, (livr.) a considera, (înv.) a medita, a privi, a socoti, (fig.) a explora, (înv. fig.) a scărmăna. (A ~ cauzele unui fenomen.) 7. a analiza, a cerceta, a examina, a măsura, a observa, a scruta, a urmări, (pop.) a iscodi, (înv. și reg.) a oglindi, (înv.) a cerca, a ispiti. (Îl ~ cu atenție.) 8. a căuta, a cerceta, a examina, (înv.) a cerca. (Calul de dar nu se ~ în gură.) 9. a cerceta, a consulta, a examina. (Am ~ toate izvoarele referitoare la...) 10. a cerceta, a se documenta, a se informa, a vedea, (înv.) a se pliroforisi. (~ dacă nu s-a mai scris despre asta.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
studiá (-iéz, -át), vb. – A cerceta, a observa. It. studiare. – Der. studiu, s. n., din lat. studium, dublet al lui studio, s. n. (cabinet, mică locuință independentă), din it. studio; studios, adj., din fr. studieux; student, s. m., din it. studente; studentă, s. f.; studențesc, adj. (de student); studențime, s. f. (mulțime de studenți).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
studia, studiez v. t., v. i. a consuma băuturi alcoolice.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
- silabație: -di-a
verb (VT211) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|