2 intrări

26 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

strunări v vz strungări

STRUNGĂRÍ, strungăresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A strunji. – Strungar1 + suf. -ări.

STRUNGĂRÍ, strungăresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A strunji. – Strungar1 + suf. -ări.

STRUNÍ, strunesc, vb. IV. Tranz. 1. A ține în frâu un cal, a conduce sau a stăpâni un cal cu ajutorul frâului. ♦ Fig. A ține din scurt pe cineva; a domina, a înfrâna. 2. A lega ceva strâns, întinzând bine sfoara care leagă. – Din strună.

STRUNÍ, strunesc, vb. IV. Tranz. 1. A ține în frâu un cal, a conduce sau a stăpâni un cal cu ajutorul frâului. ♦ Fig. A ține din scurt pe cineva; a domina, a înfrâna. 2. A lega ceva strâns, întinzând bine sfoara care leagă. – Din strună.

strungări vt [At: PR. DRAM. 307 / V: (îvr) strug~, ~uguri, ~uhări, (reg) ~nări / Pzi: ~resc / E: strung1 + -ări] (Pop; fșa; c. i. diferite materiale, piese etc.) A strunji.

struni [At: DDRF / V: (rar) ~na / Pzi: ~nesc / E: strună1] 1 vt (Asr; c. i. strunele) A întinde (pentru a acorda). 2 vt (Pex; c. i. strunele unui instrument muzical sau, pex, însuși instrumentul) A acorda (2). 3 vt (C. i. obiecte) A lega strâns (întinzând bine sfoara, cureaua etc.) cu care se leagă. 4 vt (Rar; c. i. arcul) A încorda. 5 vt (C. i. Calul înșeuat sau înhămat) A conduce sau a stăpâni cu ajutorul frâului Si: a înfrâna. 6 vt (Pex) A liniști. 7 vt (Rar; c. i. frâul, hamul etc. sau, pex, gura calului înșeuat sau înhămat) A trage sau a ține strâns, pentru a conduce sau a stăpâni calul. 8 vt (Fig; c. i. oameni) A controla de aproape sau cu severitate comportarea cuiva. 9 vt (Fig; c. i. oameni) A supune unei discipline severe. 10 vt (Fig; c. i. oameni) A trata cu asprime. 11 vt (Pex; rar) A disciplina (1) Si: a înfrâna, a ține din scurt, a ține în frâu, a ține în strună. 12 vt (Asr; c. i. manifestări ale oamenilor) A stăpâni. 13 vt (Rar; îe) A-și ~ limba A stăpâni. 14 vr (Reg) A se stăpâni. 15 vt (Rar; fig) A încorda. 16 vt (C. i. struna1) A întinde învârtind pana1. 17 vt (Mol; c. i. partea dinainte și cea dinapoi a carului care nu are cruci sau, pex, c. i. carul) A lega cu o strună1.

STRUNGĂRÍ, strungăresc, vb. IV. Tranz. A strunji. Stîlpii de cărămidă ai împrejurimii... erau legați între dînșii printr-un șir de bețe frumos strungărite. MACEDONSKI, O. III 109.

STRUNÍ, strunesc, vb. IV. Tranz. 1. A stăpîni (un cal) din frîu, a ține strîns, a nu lăsa să se abată de la direcția voită. Își struniră caii și porniră mai repede prin nouri de colb. SADOVEANU, O. I 122. Fiul craiului nemaiputînd struni calul... se întoarnă. CREANGĂ, P. 185. Strunește bine gura iepei și fii cuminte! ALECSANDRI, T. II 98. ◊ Fig. Cu ochii lui mici, struniți către tîmple, se uita țintă la învățăcelul său. SADOVEANU, M. C. 110. ♦ Fig. (Cu privire la oameni) A stăpîni, a domina, a înfrîna; a ține din scurt. Numai răutăți făcea, că n-avea cine-l struni. SADOVEANU, P. M. 69. Voi priveghea nurorile, le-oi pune la lucru, le-oi struni și nu le-oi lăsa nici pas a ieși din casă. CREANGĂ, P. 4. 2. A întinde strunele unui instrument muzical, a acorda, a înstruna; p. ext. (rar) a cînta. Căci meșterul Boian... voia cuiva Un cîntec să-i strunească. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 138, 4/1. 3. A lega strîns (trăgînd bine de sfoara care leagă). Legătura dintre proțap sau tînjală și sanie strunește proțapul cu vîrful... prin gînjuri de lemn sau funii. PAMFILE, I. C. 155. – Variantă: struná (PĂSCULESCU, L. P. 62) vb. I.

A STRUNGĂRÍ1 ~ésc 1. intranz. A practica ocupația de strungar; a fi strungar; a lucra la strung. 2. tranz. rar (piese de metal, de lemn etc.) A prelucra la strung; a da la strung. /strung + suf. ~ări

A STRUNGĂRÍ2 ~ésc pop. 1. tranz. (oi) A mâna la strungă. 2. intranz. A da oile la strungă. /strung + suf. ~ări

A STRUNÍ ~ésc tranz. 1) (caii) A stăpâni cu ajutorul frâului; a înfrâna; a domoli. ◊ A-și ~ limba a se feri de a spune ceea ce nu se cuvine. 2) (instrumente muzicale) A aduce la tonalitatea dorită prin întinderea sau slăbirea coardelor; a acorda. 3) fig. (mai ales copii) A obișnui cu ordinea; a disciplina. 4) (obiecte) A lega, întinzând bine firele (ca struna). /Din strună

strunì v. Mold. 1. a înstruna; 2 a strânge frâul: a struni calul CR.; 3. fig. a înfrâna; 4. a lega țeapăn carul. [V. strună].

strunèsc v. tr. (vsl. struniti, a pune strune). Înstrunez, pun struna, strîng frîu: a struni calu. Fig. Înfrînez, nu las în voĭe: poporu trebuĭe strunit. – Și -ez.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

strungărí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. strungărésc, imperf. 3 sg. strungăreá; conj. prez. 3 să strungăreáscă

struní (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. strunésc, imperf. 3 sg. struneá; conj. prez. 3 să struneáscă

strungărí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. strungărésc, imperf. 3 sg. strungăreá; conj. prez. 3 sg. și pl. strungăreáscă

struní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. strunésc, imperf. 3 sg. struneá; conj. prez. 3 sg. și pl. struneáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STRUNGĂRÍ vb. v. struji, strunji.

arată toate definițiile

Intrare: strunare
strunare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strunare
  • strunarea
plural
  • strunări
  • strunările
genitiv-dativ singular
  • strunări
  • strunării
plural
  • strunări
  • strunărilor
vocativ singular
plural
Intrare: strungări
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • strungări
  • strungărire
  • strungărit
  • strungăritu‑
  • strungărind
  • strungărindu‑
singular plural
  • strungărește
  • strungăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • strungăresc
(să)
  • strungăresc
  • strungăream
  • strungării
  • strungărisem
a II-a (tu)
  • strungărești
(să)
  • strungărești
  • strungăreai
  • strungăriși
  • strungăriseși
a III-a (el, ea)
  • strungărește
(să)
  • strungărească
  • strungărea
  • strungări
  • strungărise
plural I (noi)
  • strungărim
(să)
  • strungărim
  • strungăream
  • strungărirăm
  • strungăriserăm
  • strungărisem
a II-a (voi)
  • strungăriți
(să)
  • strungăriți
  • strungăreați
  • strungărirăți
  • strungăriserăți
  • strungăriseți
a III-a (ei, ele)
  • strungăresc
(să)
  • strungărească
  • strungăreau
  • strungări
  • strungăriseră
struhări
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
strunări
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

strungări struhări strunări

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Stîlpii de cărămidă ai împrejurimii... erau legați între dînșii printr-un șir de bețe frumos strungărite. MACEDONSKI, O. III 109.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Strungar + sufix -ări.
    surse: DEX '09 DEX '98

struni struna

  • 1. A ține în frâu un cal, a conduce sau a stăpâni un cal cu ajutorul frâului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Își struniră caii și porniră mai repede prin nouri de colb. SADOVEANU, O. I 122.
      surse: DLRLC
    • Fiul craiului nemaiputînd struni calul... se întoarnă. CREANGĂ, P. 185.
      surse: DLRLC
    • Strunește bine gura iepei și fii cuminte! ALECSANDRI, T. II 98.
      surse: DLRLC
    • figurat Cu ochii lui mici, struniți către tîmple, se uita țintă la învățăcelul său. SADOVEANU, M. C. 110.
      surse: DLRLC
    • 1.1. figurat A ține din scurt pe cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: domina stăpâni înfrâna 2 exemple
      exemple
      • Numai răutăți făcea, că n-avea cine-l struni. SADOVEANU, P. M. 69.
        surse: DLRLC
      • Voi priveghea nurorile, le-oi pune la lucru, le-oi struni și nu le-oi lăsa nici pas a ieși din casă. CREANGĂ, P. 4.
        surse: DLRLC
  • 2. A întinde strunele unui instrument muzical.
    surse: DLRLC sinonime: acorda (regla) înstruna antonime: dezacorda
  • 3. A lega ceva strâns, întinzând bine sfoara care leagă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Legătura dintre proțap sau tînjală și sanie strunește proțapul cu vîrful... prin gînjuri de lemn sau funii. PAMFILE, I. C. 155.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • strună
    surse: DEX '98 DEX '09