O definiție pentru struțuleț


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

struțuléț, struțuléți, s.m. (reg.) carabină mică; carabinioară.

Intrare: struțuleț
struțuleț substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • struțuleț
  • struțulețul
  • struțulețu‑
plural
  • struțuleți
  • struțuleții
genitiv-dativ singular
  • struțuleț
  • struțulețului
plural
  • struțuleți
  • struțuleților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)