2 intrări

2 definiții


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STRĂPLANTÁ vb. v. planta, pune, răsădi, sădi, transplanta.

străplanta vb. v. PLANTA. PUNE. RĂSĂDI. SĂDI. TRANSPLANTA.

Intrare: străplantat
străplantat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • străplantat
  • străplantatul
  • străplantatu‑
  • străplanta
  • străplantata
plural
  • străplantați
  • străplantații
  • străplantate
  • străplantatele
genitiv-dativ singular
  • străplantat
  • străplantatului
  • străplantate
  • străplantatei
plural
  • străplantați
  • străplantaților
  • străplantate
  • străplantatelor
vocativ singular
plural
Intrare: străplanta
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • străplanta
  • străplantare
  • străplantat
  • străplantatu‑
  • străplantând
  • străplantându‑
singular plural
  • străplantea
  • străplantați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • străplantez
(să)
  • străplantez
  • străplantam
  • străplantai
  • străplantasem
a II-a (tu)
  • străplantezi
(să)
  • străplantezi
  • străplantai
  • străplantași
  • străplantaseși
a III-a (el, ea)
  • străplantea
(să)
  • străplanteze
  • străplanta
  • străplantă
  • străplantase
plural I (noi)
  • străplantăm
(să)
  • străplantăm
  • străplantam
  • străplantarăm
  • străplantaserăm
  • străplantasem
a II-a (voi)
  • străplantați
(să)
  • străplantați
  • străplantați
  • străplantarăți
  • străplantaserăți
  • străplantaseți
a III-a (ei, ele)
  • străplantea
(să)
  • străplanteze
  • străplantau
  • străplanta
  • străplantaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)