2 intrări

3 definiții


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STRĂINÁ vb. v. înstrăina.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

străinát, adj. – v. înstrăinat.

Intrare: străinat
străinat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • străinat
  • străinatul
  • străinatu‑
  • străinată
  • străinata
plural
  • străinați
  • străinații
  • străinate
  • străinatele
genitiv-dativ singular
  • străinat
  • străinatului
  • străinate
  • străinatei
plural
  • străinați
  • străinaților
  • străinate
  • străinatelor
vocativ singular
plural
Intrare: străina
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • străina
  • străinare
  • străinat
  • străinatu‑
  • străinând
  • străinându‑
singular plural
  • străinea
  • străinați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • străinez
(să)
  • străinez
  • străinam
  • străinai
  • străinasem
a II-a (tu)
  • străinezi
(să)
  • străinezi
  • străinai
  • străinași
  • străinaseși
a III-a (el, ea)
  • străinea
(să)
  • străineze
  • străina
  • străină
  • străinase
plural I (noi)
  • străinăm
(să)
  • străinăm
  • străinam
  • străinarăm
  • străinaserăm
  • străinasem
a II-a (voi)
  • străinați
(să)
  • străinați
  • străinați
  • străinarăți
  • străinaserăți
  • străinaseți
a III-a (ei, ele)
  • străinea
(să)
  • străineze
  • străinau
  • străina
  • străinaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)