7 definiții pentru străgăni


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STRĂGĂNÍ, străgănesc, vb. IV. Tranz. A sîcîi pe cineva (purtîndu-l de colo pînă colo fără rost). Merse deci pe la toate dregătoriile și fu străgănit prin judecăți mai mulți ani. ISPIRESCU, L. 277.

STRĂGĂNÍ, străgănesc, vb. IV. Tranz. A sâcâi pe cineva (purtându-l de colo până colo). – V. tărăgăni.

străgănì v. a amâna după plac, a purta cu vorba: să mai străgănesc pe vinovat CAR. [V. trăgănì].

străgăneálă, -ésc V. trăgăneală, -nez.

trăgănéz v. tr. (din tragăn [verb], formă neobișnuită, derivat din trag. Formele romane [it. trainare, fr. traîner, cat. traginar] presupun un lat. *tragĭnare. Hatzfeld presupune un subst. *tragîna). Fac să meargă încet, zăbovesc, tot amîn: m’a tot trăgănat cu vorba de azĭ pe mîne pînă cînd, în sfîrșit, mĭ-a plătit. V. refl. Mă mișc (merg) cu greŭ: se trăgănează’ncet pe jos o jalnică grămadă (Al.). Amîn mereŭ: un șarlatan de avocat care trăgănează procesele. – Și (s)trăgănesc, tărăgănez, -ănesc și -ăĭesc. V. tergiversez.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STRĂGĂNÍ vb. v. sâcâi, șicana.

străgăni vb. v. SÎCÎI. ȘICANA.

Intrare: străgăni
verb (VT401)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • străgăni
  • străgănire
  • străgănit
  • străgănitu‑
  • străgănind
  • străgănindu‑
singular plural
  • străgănește
  • străgăniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • străgănesc
(să)
  • străgănesc
  • străgăneam
  • străgănii
  • străgănisem
a II-a (tu)
  • străgănești
(să)
  • străgănești
  • străgăneai
  • străgăniși
  • străgăniseși
a III-a (el, ea)
  • străgănește
(să)
  • străgănească
  • străgănea
  • străgăni
  • străgănise
plural I (noi)
  • străgănim
(să)
  • străgănim
  • străgăneam
  • străgănirăm
  • străgăniserăm
  • străgănisem
a II-a (voi)
  • străgăniți
(să)
  • străgăniți
  • străgăneați
  • străgănirăți
  • străgăniserăți
  • străgăniseți
a III-a (ei, ele)
  • străgănesc
(să)
  • străgănească
  • străgăneau
  • străgăni
  • străgăniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)