7 definiții pentru străduială


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STRĂDUIÁLĂ, străduieli, s. f. (Rar) Strădanie. – Strădui + suf. -eală.

STRĂDUIÁLĂ, străduieli, s. f. (Rar) Strădanie. – Strădui + suf. -eală.

STRĂDUIÁLĂ, străduieli, s. f. (Rar) Străduință. Toate străduielile babei rămaseră fără folos. I. CR. I 69.

străduĭálă și strădănuĭálă f., pl. ĭelĭ, și străduínță și strădănuínță f., pl. e (d. a se străd[ăn]ui). Rar. Strădanie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

străduiálă (rar) s. f., g.-d. art. străduiélii; pl. străduiéli

străduiálă s. f., g.-d. art. străduiélii; pl. străduiéli


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STRĂDUIÁLĂ s. v. caznă, chin, efort, forțare, muncă, osteneală, sforțare, silintă, strădanie, străduință, trudă, zbatere.

străduia s. v. CAZNĂ. CHIN. EFORT. FORȚARE. MUNCĂ. OSTENEALĂ. SFORȚARE. SILINȚĂ. STRĂDANIE. STRĂDUINȚĂ. TRUDĂ. ZBATERE.

Intrare: străduială
străduială substantiv feminin
substantiv feminin (F58)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • străduia
  • străduiala
plural
  • străduieli
  • străduielile
genitiv-dativ singular
  • străduieli
  • străduielii
plural
  • străduieli
  • străduielilor
vocativ singular
plural