8 definiții pentru strădănui stredănui


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

strădănui vr [At: ȘEZ. XVIII, 12 / V: (înv) ~red~ / Pzi: ~esc / E: strădanie + -ui] (Îrg) A se strădui (2).

STRĂDĂNUÍ, strădănuiesc vb. IV. Refl. (Mold.) A se strădui. În gospodăria pentru care atît se strădănuise, Daniil Macovei nu putu închide pleoapele. SADOVEANU, M. 107. Iacă eu de douăzeci de ani mă strădănuiesc pe malurile Dunării și tot calic am rămas. DUNĂREANU, CH. 85. Cît s-o strădănui drăguțul cu învățătura! ALECSANDRI, T. 990.

STRĂDĂNUÍ, strădănuiesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se strădui. – Din strădanie.

strădănuì v. a se strădui: cât s’a strâdănuit cu învățătura AL.

stredănui v vz strădănui

străduĭésc (mă) v. refl. (vsl. stradavati, stradati, a suferi, a se chinui). Rar. Mă chinuĭesc, mă căznesc, mă sforțez: m’am străduit mult pîn’am reușit. – Și strădănuĭésc (d. strădănie). V. mocoșesc.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STRĂDĂNUÍ vb. v. canoni, căzni, chinui, forța, frământa, munci, necăji, osteni, sforța, sili, strădui, trudi, zbate, zbuciuma.

strădănui vb. v. CANONI. CĂZNI. CHINUI. FORȚA. FRĂMÎNTA. MUNCI. NECĂJI. OSTENI. SFORȚA. SILI. STRĂDUI. TRUDI. ZBATE. ZBUCIUMA.

Intrare: strădănui
verb (V408)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • strădănui
  • strădănuire
  • strădănuit
  • strădănuitu‑
  • strădănuind
  • strădănuindu‑
singular plural
  • strădănuiește
  • strădănuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • strădănuiesc
(să)
  • strădănuiesc
  • strădănuiam
  • strădănuii
  • strădănuisem
a II-a (tu)
  • strădănuiești
(să)
  • strădănuiești
  • strădănuiai
  • strădănuiși
  • strădănuiseși
a III-a (el, ea)
  • strădănuiește
(să)
  • strădănuiască
  • strădănuia
  • strădănui
  • strădănuise
plural I (noi)
  • strădănuim
(să)
  • strădănuim
  • strădănuiam
  • strădănuirăm
  • strădănuiserăm
  • strădănuisem
a II-a (voi)
  • strădănuiți
(să)
  • strădănuiți
  • strădănuiați
  • strădănuirăți
  • strădănuiserăți
  • strădănuiseți
a III-a (ei, ele)
  • strădănuiesc
(să)
  • strădănuiască
  • strădănuiau
  • strădănui
  • strădănuiseră
stredănui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

strădănui stredănui

  • 1. regional A se strădui.
    surse: DLRLC sinonime: strădui 3 exemple
    exemple
    • În gospodăria pentru care atît se strădănuise, Daniil Macovei nu putu închide pleoapele. SADOVEANU, M. 107.
      surse: DLRLC
    • Iacă eu de douăzeci de ani mă strădănuiesc pe malurile Dunării și tot calic am rămas. DUNĂREANU, CH. 85.
      surse: DLRLC
    • Cît s-o strădănui drăguțul cu învățătura! ALECSANDRI, T. 990.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • strădanie
    surse: DLRM