2 intrări

13 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STOS, stosuri, s. n. Numele unui joc de cărți. – Din pol. sztos, germ. Stoss.

STOS, stosuri, s. n. Numele unui joc de cărți. – Din pol. sztos, germ. Stoss.

stos sn [At: PR. DRAM. 124 / Pl: ~uri / E: rs штос, ger Stoss] Numele unui joc de cărți de noroc asemănător cu faraonul, în care fiecare jucător mizează pe o carte, de o anumită valoare, pierzând sau câștigând în funcție de valoarea cărții trase de bancherul jocului.

STOS, stosuri, s. n. Numele unui joc de cărți. Catihetul, care făcea ziua noapte și noaptea zi jucînd stos, rar venea pe la școală. CREANGĂ, A. 81. La Paris... v-ați pus averea, tinerețele la stos. EMINESCU, O. I 151. Toderică, rămîind singur, a jucat stos după obicei cu vataful. NEGRUZZI, S. I 83.

stos n. joc nemțesc în cărți numit și faraon, introdus de ofițerii muscali în 1804. [Rus. ȘTOSŬ, lit. dătătură de noroc în jocul în cărți (din nemț. Stoss, joc de hazard)].

stos n., pl. urĭ (rus. štos, pol. sztos, d. germ. stoss, lovitură, adică „lovitură norocoasă”). Vechĭ. Rar azĭ. Un joc de cărțĭ cartoforesc introdus la noĭ de ofițeriĭ ruseștĭ de la 1804 în coace. V. faraon.

ștos1 sn [At: ALR SN IV h 978/362 / Pl: ~uri / E: ger Stoss] (Reg) 1 Lovitură. 2 Ghiont (1). 3 Grămadă de scânduri.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȘTOS s. v. brânci, ghiont, izbitură, îmbrânceală, îmbrâncitură, împinsătură, lovitură.

ștos s. v. BRÎNCI. GHIONT. IZBITURĂ. ÎMBRÎNCEALĂ. ÎMBRÎNCITURĂ. ÎMPINSĂTURĂ. LOVITURĂ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

stos (-suri), s. f. – Un anumit tip de joc de cărți. Germ. Stoss „lovitură”, prin intermediul pol. sztos, rus. štos (Sanzewitsch 209). – Der. stosar, s. m. (jucător de stos).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ștos, ștosuri, s.n. (reg.) 1. lovitură, izbitură; ghiont. 2. grămadă de scânduri.

Intrare: stos
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stos
  • stosul
  • stosu‑
plural
  • stosuri
  • stosurile
genitiv-dativ singular
  • stos
  • stosului
plural
  • stosuri
  • stosurilor
vocativ singular
plural
Intrare: ștos
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DAR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ștos
  • ștosul
  • ștosu‑
plural
  • ștosuri
  • ștosurile
genitiv-dativ singular
  • ștos
  • ștosului
plural
  • ștosuri
  • ștosurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

stos, stosurisubstantiv neutru

  • 1. Numele unui joc de cărți. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    diminutive: stosișor
    • format_quote Catihetul, care făcea ziua noapte și noaptea zi jucînd stos, rar venea pe la școală. CREANGĂ, A. 81. DLRLC
    • format_quote La Paris... v-ați pus averea, tinerețele la stos. EMINESCU, O. I 151. DLRLC
    • format_quote Toderică, rămîind singur, a jucat stos după obicei cu vataful. NEGRUZZI, S. I 83. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.