stivă sf [At: POGOR, HENR. 111/9 / Pl: ~ve / E: ngr στοῖβα, it stive] 1 Mulțime de obiecte de același fel, cu dimensiuni aproximativ egale, aranjate în mod ordonat unele peste altele. 2 (Îlv) A face ~ A stivui (2). 3 Construcție de lemn, de metal sau mixtă, în formă de prismă, utilizată pentru susținerea acoperișului în abataje. 4 (Nav) Cală¹ (1).