3 definiții pentru stelionatar
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
stelionatar sm [At: SCRIBAN, D. / P: ~li-o~ / Pl: ~i / E: stelionat + -ar] (Jur) Persoană care s-a făcut vinovată de stelionat.
STELIONATAR ~i m. jur. Persoană vinovată de stelionat. /stelionat + suf. ~ar
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
stelionatar s. m., pl. stelionatari
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: stelionatar
stelionatar substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)