17 definiții pentru stenahorie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STENAHORIE s. f. (Înv.) 1. Greutate în respirație, năduf; astmă. ♦ Fig. Stare de neliniște, de plictiseală. 2. Încurcătură, strâmtoare, nevoie materială. – Din ngr. stenohoría (pop. stenahoría).

stenahorie sf [At: (a. 1779) GCR II, 48/6 / V: stan~, ~ehonarie, ~noh~, stin~, șt~ / Pl: ~ii / E: ngr στεναχωρία] 1 Greutate (în realizarea unui lucru). 2 (Pex) Supărare (3). 3 Încurcătură financiară. 4 Tulburare sufletească, plictiseală. 5 Stare de agitație. 6 (Înv) Greutate în respirație. 7 (Pex) Astm (1).

STENAHORIE s. f. (Grecism înv.) 1. Greutate în respirație, năduf; astmă. ♦ Fig. Stare de neliniște, de plictiseală. 2. Încurcătură, strâmtoare, nevoie materială. – Din ngr. stenohoría (pop. stenahoría).

STENAHORIE s. f. (Grecism învechit; de obicei în legătură cu verbul «a veni») 1. Greutate în respirație, înecăciune, năduf. Lasă-te mai slobod, soro, că iar o să-ți vie stenahorie. VLAHUȚĂ, O. A. III 69. ♦ Fig. (Adesea ironic) Stare de neliniște sufletească, plictiseală, neurastenie. Dar dacă al meu suflet avea stenahorie La toate ce se-ntîmplă azi simte bucurie. BOLINTINEANU, O. 147. Mă mucezisem la țară, la Bîrzoieni... De la o vreme îmi venise stenahorie și ipohondrie. ALECSANDRI, T. I 310. 2. Încurcătură, strîmtorare, nevoie. Mă aflu într-o mare stenahorie... trimite-mi 150 de părinți «de pui de lei». CARAGIALE, O. VII 497.

stenahorie f. fig. turburare sufletească, neliniște: dela o vreme îmi venise stenahoria AL. [Gr. mod.: lit. strâmtoare].

stenahoríe f. (ngr. stenohorià, strîmtoare, constrîngere, jenă. V. stenos). Vechstenahorie f. (ngr. stenohoriă strlm- toare, constrlngere, jenă, V. stenos). Vechĭ. Nevoĭe, ananghie. Azĭ iron. Turburare sufletească, întristare, depresiune morală, descurajare. Dispneĭe, stenos, greutate de a răsufla. V. siclet.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

stenahorie (înv.) s. f., art. stenahoria, g.-d. stenahorii, art. stenahoriei

stenahorie (înv.) s. f., art. stenahoria, g.-d. stenahorii, art. stenahoriei

stenahorie s. f., art. stenahoria, g.-d. art. stenahoriei; pl. stenahorii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STENAHORIE s. v. astmă, belea, bucluc, danana, dificultate, greutate, impas, impediment, inconvenient, încurcătură, jenă, năpastă, neajuns, necaz, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, obstacol, opreliște, pacoste, piedică, plictiseală, pocinog, rău, stavilă, supărare, urât.

stenahorie s. v. ASTMĂ. BELEA. BUCLUC. DANDANA. DIFICULTATE. GREUTATE. IMPAS. IMPEDIMENT. INCONVENIENT. ÎNCURCĂTURĂ. JENĂ. NĂPASTĂ. NEAJUNS. NECAZ. NEMULȚUMIRE. NENOROCIRE. NEPLĂCERE. NEVOIE. OBSTACOL. OPRELIȘTE. PACOSTE. PIEDICĂ. PLICTISEALĂ. POCINOG. RĂU. STAVILĂ. SUPĂRARE. URÎT.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

stenahorie (-ii), s. f.1. Necaz, perplexitate. – 2. Neliniște, nemulțumire, indispoziție, apăsare. Ngr. στενοχωρία (Tiktin; Gáldi 256). – Der. stenahorisi, vb. (a goni, a încolți; a oprima), din ngr. στένοχωρῶ, aorist στενοχώρισα; stenos, s. n. (înv., opresiune), din ngr. στένωσις.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

Intrare: stenahorie
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stenahorie
  • stenahoria
plural
genitiv-dativ singular
  • stenahorii
  • stenahoriei
plural
vocativ singular
plural
stanahorie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stinahorie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stenohorie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stenoharie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

stenahoriesubstantiv feminin

învechit
  • 1. Greutate în respirație. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Lasă-te mai slobod, soro, că iar o să-ți vie stenahorie. VLAHUȚĂ, O. A. III 69. DLRLC
    • 1.1. figurat Stare de neliniște, de plictiseală. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Dar dacă al meu suflet avea stenahorie La toate ce se-ntîmplă azi simte bucurie. BOLINTINEANU, O. 147. DLRLC
      • format_quote Mă mucezisem la țară, la Bîrzoieni... De la o vreme îmi venise stenahorie și ipohondrie. ALECSANDRI, T. I 310. DLRLC
  • 2. Încurcătură, strâmtoare, nevoie materială. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mă aflu într-o mare stenahorie... trimite-mi 150 de părinți «de pui de lei». CARAGIALE, O. VII 497. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.