5 intrări

Articole pe această temă:

29 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

sprit sn vz spirit

ȘPRIȚ2, șprițuri, s. n. Aparat folosit la ornarea prăjiturilor. – Din germ. Spritze.

ȘPRIȚ2, șprițuri, s. n. Aparat folosit la ornarea prăjiturilor. – Din germ. Spritze.

ȘPRIȚ1, șprițuri, s. n. Băutură obținută din vin cu sifon sau cu apă minerală; o anumită cantitate din această băutură. – Din germ. Spritzer.

ȘPRIȚ1, șprițuri, s. n. Băutură obținută din vin cu sifon sau cu apă minerală; o anumită cantitate din această băutură. – Din germ. Spritzer.

șpriț2 sn [At: SĂGHINESCU, V. 70 / V: (reg) sp~ / Pl: ~uri / E: ger Spritz (wasser, -wurf etc.)] 1 (Buc; în exploatarea lemnului) Apă care se toarnă pe uluc pentrua ușura alunecarea buștenilor. 2 (Buc; îlv) A da ~ A șprițui2 (2). 3 (Mol) Mortar1. 4 (Reg) Temelie a casei.

șpriț5 sn [At: LTR2 / V: (reg) sf / Pl: ~uri / E: ger Spritze cf ger Spritz (werk, -gerät, -apparat)] 1 (Ban; Trs) Pompă de incendiu. 2 (Buc; Trs) Vermorel. 3 (Buc; îf șpriță) Pompă mică cu care se fac spălături interne la animale. 4 (Reg; îaf) Pompă mică folosită la îndepărtarea albinelor când roiesc. 5 (Reg) Aparat întrebuințat la umplutul câmaților. 6 Aparat întrebuințat la ornarea prăjiturilor. 7 Cantitate de cremă aruncată cu presiune cu șprițul5 (6). 8 (Ban; Trs) Pușcoci (de soc).

șpriț1 sn [At: SĂGHINESCU, V. 70 / V: (rar) sp~ / Pl: ~uri / E: ger Spritzer] 1 Băutură obținută din vin amestecat cu sifon sau cu apă minerală. 2 (Prc) O anumită cantitate de șpriț1 (1).

ȘPRIȚ, șprițuri, s. n. Vin amestecat cu sifon sau cu altă apă gazoasă. Hai să bem un șpriț! C. PETRESCU, Î. II 188.

ȘPRIȚ2 s.n. Mașină pentru fasonarea garniturilor pe suprafața prăjiturilor. 2. Țâșnitură, cantitate de lichid aruncată cu presiune. [< germ. Spritze].

ȘPRIȚ1 s.n. Vin amestecat cu sifon sau cu apă minerală. [< germ. Spritzer].

ȘPRIȚ1 s. n. vin cu sifon sau apă minerală. (< germ. Spritzer)

ȘPRIȚ2 s. n. 1. aparat pentru ornarea prăjiturilor. 2. țâșnitură, cantitate de lichid aruncată cu presiune. 3. strat de tencuială pentru legătura dintre zidărie și grund. (< germ. Spritze)

ȘPRIȚ ~uri n. Băutură slabă, obținută prin amestecul vinului cu sifon sau cu apă (minerală). /<germ. Spritzer

șpriț n. vin amestecat cu apă gazoasă sau minerală. [Nemț. SCHPRITZ: termen introdus de chelnerii austriaci].

șpriț n., pl. urĭ (germ. spritzer, a. Î.). Mișmaș, vin amestecat cu apă gazoasă orĭ minerală. Pahar din acest vin: a bea un șpriț.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

șpriț s. n., pl. șpríțuri

șpriț (băutură, aparat) s. n., pl. șpríțuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘPRIȚ s. v. mortar, vermorel.

ȘPRIȚ s. (înv.) macmahon, (fam. rar) mișmaș. (A bea un ~.)

șpriț s. v. MORTAR. VERMOREL.

ȘPRIȚ s. (înv.) macmahon, (fam. rar) mișmaș. (A bea un ~.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

șpriț (-țuri), s. n.1. Vas de vin cu sifon. – 2. (Arg.) Glumă. Germ. Spritz.Der. șprițui, vb. refl. (a bea zdravăn).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șpriț2, -ă, s.n. și f. (reg.) 1. (s.n.) pompă de incendiu. 2. (s.n.) vermorel pentru vie. 3. (s.n.) mașină folosită la umplutul cârnaților. 4. (s.n.) mașină întrebuințată la fasonarea garniturilor de prăjituri. 5. (s.n.) pușcoci (de soc) pentru copii. 6. (s.f.) pompă mică, cu care se fac spălături interne la animale. 7. (s.f.) pompă mică folosită pentru îndepărtarea albinelor când roiesc.

șpriț1, șprițuri, s.n. (reg.) 1. (în exploatarea lemnului) apă care se toarnă pe uluc (jilip) pentru a ușura alunecarea buștenilor. 2. mortar. 3. temelia casei.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

cu șprițu’ / țuica-n nas expr. amețit de băutură, beat.

Intrare: sprit
sprit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: spriț
spriț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: șpriț
șpriț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: șpriț (aparat)
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șpriț
  • șprițul
  • șprițu‑
plural
  • șprițuri
  • șprițurile
genitiv-dativ singular
  • șpriț
  • șprițului
plural
  • șprițuri
  • șprițurilor
vocativ singular
plural
Intrare: șpriț (băutură)
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șpriț
  • șprițul
  • șprițu‑
plural
  • șprițuri
  • șprițurile
genitiv-dativ singular
  • șpriț
  • șprițului
plural
  • șprițuri
  • șprițurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șpriț (aparat)

  • 1. Aparat folosit la ornarea prăjiturilor.
    surse: DEX '09 DN
  • 2. Țâșnitură, cantitate de lichid aruncată cu presiune.
    surse: DN
  • 3. Strat de tencuială pentru legătura dintre zidărie și grund.
    surse: MDN '00 sinonime: mortar
  • surse: Sinonime

etimologie:

șpriț (băutură)

  • 1. Băutură obținută din vin cu sifon sau cu apă minerală; o anumită cantitate din această băutură.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: macmahon mișmaș un exemplu
    exemple
    • Hai să bem un șpriț! C. PETRESCU, Î. II 188.
      surse: DLRLC

etimologie: