3 definiții pentru spovădui


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SPOVĂDUÍ, spovăduiesc, vb. IV. Refl. (Mold.) A se spovedi. Te-ai spovăduit pîn-a nu pleca de-acasă? ALECSANDRI, T. I 426.

SPOVĂDUÍ, spovăduiesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se spovedi. – Din spovedi.

spovedésc v. tr. (din mai vechĭu ispovedesc, mărturisesc, declar, d. vsl. ispovĭedati, a declara, povĭedati, a anunța, a povesti. V. poveste, propoveduĭesc). Vest. Pun să mărturisească păcatele, ascult spovedania cuĭva: preutu l-a spovedit. V. refl. Îmi mărturisesc păcatele la preut. – În est ispoveduĭesc (vechĭ), spoveduĭesc, spovăduĭesc și spăvăduĭesc (vsl. ispovĭedovatĭ).

Intrare: spovădui
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • spovădui
  • spovăduire
  • spovăduit
  • spovăduitu‑
  • spovăduind
  • spovăduindu‑
singular plural
  • spovăduiește
  • spovăduiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • spovăduiesc
(să)
  • spovăduiesc
  • spovăduiam
  • spovăduii
  • spovăduisem
a II-a (tu)
  • spovăduiești
(să)
  • spovăduiești
  • spovăduiai
  • spovăduiși
  • spovăduiseși
a III-a (el, ea)
  • spovăduiește
(să)
  • spovăduiască
  • spovăduia
  • spovădui
  • spovăduise
plural I (noi)
  • spovăduim
(să)
  • spovăduim
  • spovăduiam
  • spovăduirăm
  • spovăduiserăm
  • spovăduisem
a II-a (voi)
  • spovăduiți
(să)
  • spovăduiți
  • spovăduiați
  • spovăduirăți
  • spovăduiserăți
  • spovăduiseți
a III-a (ei, ele)
  • spovăduiesc
(să)
  • spovăduiască
  • spovăduiau
  • spovădui
  • spovăduiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)