14 definiții pentru speluncă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SPELÚNCĂ, spelunci, s. f. 1. Local public rău famat; bombă. 2. (Înv.) Peșteră, grotă. – Din lat. spelunca, fr. spélonque.

SPELÚNCĂ, spelunci, s. f. 1. Local public rău famat; bombă. 2. (Înv.) Peșteră, grotă. – Din lat. spelunca, fr. spélonque.

SPELÚNCĂ, spelunci, s. f. 1. (Învechit) Peșteră, grotă. (Cu formă de plural învechită) Acest instinct a înlesnit chiar omului primele sale inspirațiuni artistice și aceasta ne-o dovedesc cu prisos figurile... de urși ai speluncelor și de alte animale dispărute. ODOBESCU, S. III 79. ◊ (Poetic) [Norii] îngropau în grămezi de arcuri înalte, de spelunci adînci, suite una peste alta, lumina. EMINESCU, N. 50. 2. Local rău famat, unde se adună oameni decăzuți moralicește, care formează drojdia societății. ♦ Loc unde se ticluiește și de unde se propagă o acțiune dușmănoasă intereselor unei colectivități. V. cuib.Pl. și: (învechit) spelunce.

SPELÚNCĂ s.f. 1. Local, cârciumă cu aspect urât unde se adună oameni suspecți. 2. (Rar) Peșteră, grotă. [< germ. Spelunke, cf. lat. spelunca – peșteră].

SPELÚNCĂ s. f. local, cârciumă cu aspect urât; bombă. (< lat. spelunca, fr. spélunque)

speluncă f. peșteră: urșii speluncelor.

*spelúncă f., pl. ĭ (lat. spelunca, d. vgr. spélygx). Peșteră, cavernă. Fig. Ascunzătoare de hoțĭ, local în care se adună oameni suspecțĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

spelúncă s. f., g.-d. art. spelúncii; pl. spelúnci

spelúncă s. f., g.-d. art. spelúncii; pl. spelúnci


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SPELÚNCĂ s. (fig. și fam.) bombă. (Bea într-o ~.)

SPELÚNCĂ s. v. cavernă, grotă, peșteră.

speluncă s. v. CAVERNĂ. GROTĂ. PEȘTERĂ.

SPELUNCĂ s. (fig. și fam.) bombă. (Bea într-o ~.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

spelúncă (-ci), s. f. – Peșteră, cavernă. Lat. spelunca (sec. XIX).

Intrare: speluncă
speluncă substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • speluncă
  • spelunca
plural
  • spelunci
  • speluncile
genitiv-dativ singular
  • spelunci
  • speluncii
plural
  • spelunci
  • speluncilor
vocativ singular
plural