spartă¹ sfs [At: GHEȚIE, R. M. / V: (reg) ~tie / E: ns cf spart²] (Bot) 1 (Reg) Drobiță (Genista tinctoria). 2 (Reg; îf spartie) Bujor (Paeonia officinalis). 3 (Rar) Alfa (Stipa tenacissima).

spartă² sfs [At: ȘĂINEANU² / E: fr sparte] Plantă erbacee din familia gramineelor cu tulpina înaltă și subțire, terminată printr-un spic, răspândită în unele țări din nordul Africii și din sudul Europei și folosită pentru diverse împletituri (Lygeum spartum).

spartă f. plantă din care se fac împletituri: pălărie de spartă (= fr. sparte).

spartie sf vz spartă

SPARTĂ s. v. alfa, drob, drobiță.

spartă s. v. ALFA. DROB. DROBIȚĂ.