2 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SPANIOLÉȘTE adj. Ca spaniolii, în felul spaniolilor. ♦ În limba spaniolă. [Pr.: -ni-o-] – Spaniol + suf. -ește.

SPANIOLÉȘTE adj. Ca spaniolii, în felul spaniolilor. ♦ În limba spaniolă. [Pr.: -ni-o-] – Spaniol + suf. -ește.

spaniolește av [At: ANON. CAR. / P: ~ni-o~ / V: (înv) speniore~ / E: spaniol + -ește] 1 În felul spaniolilor (1-2). 2 În spaniolă (10).

SPANIOLÉȘTE adv. (Rar) Ca spaniolii, în felul spaniolilor. ♦ În limba spaniolă. A vorbi spaniolește.

spanioli vt [At: I. VĂCĂRESCUL, P. 354/14 / P: ~ni-o~ / Pzi: ~lesc / E: spaniol cf fr espagnoliser] 1 (Îvr; c. i. persoane) A atribui obiceiuri, maniere de spaniol (1-2). 2 A considera drept spaniol (1-2).

*spaniolésc -eáscă adj. Spaniol. Adv. -ește: a vorbi spaniolește. – Și Isp-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

spaniolí vb. (înv.; despre persoane) a atribui obiceiuri, deprinderi, maniere de spaniol; a considera, a trata drept spaniol.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SPANIOLEȘTE (< spaniol) adv. Ca spaniolii, în felul spaniolilor. ♦ În limba spaniolă.

Intrare: spaniolește
spaniolește adverb
  • silabație: spa-ni-o- info
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • spaniolește
Intrare: spanioli
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • spanioli
  • spaniolire
  • spaniolit
  • spaniolitu‑
  • spaniolind
  • spaniolindu‑
singular plural
  • spaniolește
  • spanioliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • spaniolesc
(să)
  • spaniolesc
  • spanioleam
  • spaniolii
  • spaniolisem
a II-a (tu)
  • spaniolești
(să)
  • spaniolești
  • spanioleai
  • spanioliși
  • spanioliseși
a III-a (el, ea)
  • spaniolește
(să)
  • spaniolească
  • spaniolea
  • spanioli
  • spaniolise
plural I (noi)
  • spaniolim
(să)
  • spaniolim
  • spanioleam
  • spaniolirăm
  • spanioliserăm
  • spaniolisem
a II-a (voi)
  • spanioliți
(să)
  • spanioliți
  • spanioleați
  • spaniolirăți
  • spanioliserăți
  • spanioliseți
a III-a (ei, ele)
  • spaniolesc
(să)
  • spaniolească
  • spanioleau
  • spanioli
  • spanioliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

spaniolește

  • 1. Ca spaniolii, în felul spaniolilor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. În limba spaniolă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • A vorbi spaniolește.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • Spaniol + sufix -ește.
    surse: DEX '98 DEX '09