2 definiții pentru spaționaut


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SPAȚIONÁUT s. m. călător în spațiul cosmic; astronaut. (< fr. spationaute)

spaționaút s. m. (astr.) Călător în spațiul cosmic, astronaut ◊ „Specialiștii au evaluat la peste 15000 numărul acestor spaționauți fără orbită stabilă.” I.B. 15 XI 85 p. 4 (cf. fr. spationaute, după aéronaute; PR 1962)

Intrare: spaționaut
spaționaut substantiv masculin
substantiv masculin (M3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spaționaut
  • spaționautul
  • spaționautu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • spaționaut
  • spaționautului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)