2 intrări

2 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

spătui vt [At: DLR / Pzi: ~esc / E: spate + -ui] (Reg) A pune spate (40) nou la o cămașă ruptă.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

spătuí, spătuiésc, vb. IV (reg.) a pune spate nou la o cămașă ruptă.

Intrare: spătuire
spătuire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spătuire
  • spătuirea
plural
  • spătuiri
  • spătuirile
genitiv-dativ singular
  • spătuiri
  • spătuirii
plural
  • spătuiri
  • spătuirilor
vocativ singular
plural
Intrare: spătui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • spătui
  • spătuire
  • spătuit
  • spătuitu‑
  • spătuind
  • spătuindu‑
singular plural
  • spătuiește
  • spătuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • spătuiesc
(să)
  • spătuiesc
  • spătuiam
  • spătuii
  • spătuisem
a II-a (tu)
  • spătuiești
(să)
  • spătuiești
  • spătuiai
  • spătuiși
  • spătuiseși
a III-a (el, ea)
  • spătuiește
(să)
  • spătuiască
  • spătuia
  • spătui
  • spătuise
plural I (noi)
  • spătuim
(să)
  • spătuim
  • spătuiam
  • spătuirăm
  • spătuiserăm
  • spătuisem
a II-a (voi)
  • spătuiți
(să)
  • spătuiți
  • spătuiați
  • spătuirăți
  • spătuiserăți
  • spătuiseți
a III-a (ei, ele)
  • spătuiesc
(să)
  • spătuiască
  • spătuiau
  • spătui
  • spătuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)