3 intrări

28 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

somoiag sm [At: ANTIPA, P. 663 / Pl: ~iegi / E: som + -oiag] (Iht; reg) Pui de somn1 (1).

SOMOIÁG, somoiegi, s. m. (Iht.) Pui de somn1.

ȘOMOIÓG, șomoioage, s. n. Mănunchi răsucit de fân, de paie, de câlți cu care se spală, se freacă sau se șterge un obiect, cu care se aprinde focul etc.; șomoltoc, fumuiag. ♦ Smoc (de păr sau de lână). – Cf. magh. csomó.

șomoiog [At: N. COSTIN, ap. LET. II, 68/23 / Pl: ~mo-iog / V: (reg) jumui~, moșoiag, moșoioc, moșoi~, -măiag, ~mâi~, ~miiag, ~ioc, ~muiag, șumoiag, șumuiac (Pl: și ~uri) șumuiag, șumuioc, șumui~, (înv) șum~, (nob) șumai~ sn, (reg) ~iag (Pl: ~uri, ~iegi) snm / Pl: ~oage sn, ~ogi sm / E: ns cf mg csomó] 1 sn (Pop) Mănunchi de fân, paie, câlți, hârtie etc., cu care se freacă sau se șterge un obiect sau cu care se aprinde focul etc. Si: (pop) mototol1, șomoltoc (1), (reg) șumulteț (1). 2 sn (Pop) Smoc (de păr1 sau de lână) Si: (pop) șomoltoc (2), (reg) șumulteț (2). 3 sn (Reg) Vălătuc (de fân). 4 sn (Reg; îf șomoiag) Legătoare (pentru snopi). 5 sn (Pop) Buchet (de flori) Si: (pop) șomoltoc (3). 6 sm (Pop) Om mic de statură Si: (pop) șomoltoc (6).

ȘOMOIÓG, șomoioage, s. n. Mănunchi de fân, de paie, de câlți cu care se spală, se freacă sau se șterge un obiect, cu care se aprinde focul etc., șomoltoc, fumuiag. ♦ Smoc (de păr sau de lână). – Cf. magh. csomó.

ȘOMOIÓG, șomoioage, s. n. Cantitate mică de paie, de fîn, de cîlți etc. răsucite pentru a forma un mănunchi și folosite pentru a șterge sau a freca un obiect, pentru a aprinde focul etc. O prelată unsuroasă, mai mult găuri decît pînză, cîrpită totuși migălos cu șomoioage de paie. GALAN, B. I 52. Ștergea tăișul cu șomoioage de iarbă moale. REBREANU, I. 53. ◊ Fig. Șomoioage de fum. REBREANU, R. II 65. – Variante: șomoiág (I. BOTEZ, ȘC. 21), șumuiág (SEVASTOS, N. 50), șumuiác (SADOVEANU, O. VIII 204), șumuióg (PAMFILE, A. R. 204) s. n.

ȘOMOIÓG ~ioáge n. pop. Cantitate de plante (paie, fân etc.) luate în mână la întâmplare cu un anumit scop (pentru a șterge sau a spăla ceva, pentru a aprinde focul etc.); mănunchi. [Sil. -mo-iog] /cf. ung. csomó

șomoiag n. mănunchiu de paie cu care se freacă caii nădușiți. [Cf. ung. SZÓMA, paie].

șomoĭóg (vest, sud), șumuĭóg (Mold. sud), sumuĭác și -ĭág (nord) n., pl. ĭóge, ĭece, ĭege (cp. cu ung. csomólék, șomoĭog). Mănuchĭ de paĭe cu care se șterg caiĭ de sudoare și de colb. Munt. Spălător, cîrpă de frecat și de spălat oalele de bucătărie. Mototol. – Și moșoĭog (sud). V. feleșteoc.

șumuĭác, -ág, -ĭóg, V. șomoĭog.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

somoiág (reg.) s. m., pl. somoiégi

arată toate definițiile

Intrare: somoiag
substantiv masculin (M40)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • somoiag
  • somoiagul
  • somoiagu‑
plural
  • somoiegi
  • somoiegii
genitiv-dativ singular
  • somoiag
  • somoiagului
plural
  • somoiegi
  • somoiegilor
vocativ singular
plural
Intrare: șomoiag
șomoiag
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: șomoiog
substantiv neutru (N21)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șomoiog
  • șomoiogul
  • șomoiogu‑
plural
  • șomoioage
  • șomoioagele
genitiv-dativ singular
  • șomoiog
  • șomoiogului
plural
  • șomoioage
  • șomoioagelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N19)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șomoiag
  • șomoiagul
  • șomoiagu‑
plural
  • șomoiege
  • șomoiegele
genitiv-dativ singular
  • șomoiag
  • șomoiagului
plural
  • șomoiege
  • șomoiegelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N19)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șumuiag
  • șumuiagul
  • șumuiagu‑
plural
  • șumuiege
  • șumuiegele
genitiv-dativ singular
  • șumuiag
  • șumuiagului
plural
  • șumuiege
  • șumuiegelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N19)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șumuiac
  • șumuiacul
  • șumuiacu‑
plural
  • șumuiece
  • șumuiecele
genitiv-dativ singular
  • șumuiac
  • șumuiacului
plural
  • șumuiece
  • șumuiecelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N21)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șumuiog
  • șumuiogul
  • șumuiogu‑
plural
  • șumuioage
  • șumuioagele
genitiv-dativ singular
  • șumuiog
  • șumuiogului
plural
  • șumuioage
  • șumuioagelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

somoiag

etimologie:

șomoiog șomoiag șumuiag șumuiac șumuiog

  • 1. Mănunchi răsucit de fân, de paie, de câlți cu care se spală, se freacă sau se șterge un obiect, cu care se aprinde focul etc.
    exemple
    • O prelată unsuroasă, mai mult găuri decît pînză, cîrpită totuși migălos cu șomoioage de paie. GALAN, B. I 52.
      surse: DLRLC
    • Ștergea tăișul cu șomoioage de iarbă moale. REBREANU, I. 53.
      surse: DLRLC
    • figurat Șomoioage de fum. REBREANU, R. II 65.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Smoc (de păr sau de lână).
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: smoc

etimologie: