2 intrări

3 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

sómină f., pl. ĭ (cp. cu bg. somen, de somnĭ, adică „cotlon”). Olt. Scobitură supt mal în care staŭ ascunșĭ peștiĭ: păstrăviĭ înfundaŭ sominile (NPI. Ceaur, 60). Adăpostu de supt streșina unuĭ bordeĭ (CL. 1922, 369 și 370. V. și BSG. 1922, 128). Galerie de șoarice, de cîrtiță. V. crov.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

somínă (-ne), s. f.1. (Banat) Traversă. – 2. (Mold.) Acoperiș mic, streașină, ieșitură, acoperiș de protecție, șopron. – 3. Bîrlog, vizuină, ascunzătoare. – Var. somenă. Probabil rezultatul confuziei diferitelor cuvinte sl., cf. sb. somin „ieșitură”, sominj „cotlon”, sőigj „fumar deschis în acoperiș” (Candrea).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

sómină, sómini, s.f. (reg.) 1. par care se așază orizontal pe furci, pentru a forma pătulul de fân. 2. bârnă mai subțire de care se leagă lanțul căldării la cuptor. 3. bârnă lungă care unește căpriorii casei. 4. (în forma: sumină) parte a podului unei case construită pe capetele ieșite în afară ale grinzilor. 5. scobitură în malul unei ape, unde stau peștii. 6. ascunzătoare, gaură de șobolan, de cârtiță etc.

Intrare: somină (pl. somine)
somină (pl. somine) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • somi
  • somina
plural
  • somine
  • sominele
genitiv-dativ singular
  • somine
  • sominei
plural
  • somine
  • sominelor
vocativ singular
plural
Intrare: somină (pl. somini)
somină (pl. somini) substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • somină
  • somina
plural
  • somini
  • sominile
genitiv-dativ singular
  • somini
  • sominii
plural
  • somini
  • sominilor
vocativ singular
plural