2 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SOLUBILIZÁ, solubilizez, vb. I. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni solubil. – Din fr. solubiliser.

SOLUBILIZÁ, solubilizez, vb. I. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni solubil. – Din fr. solubiliser.

solubiliza vt [At: ENC. AGR. I, 267 / Pzi: ~zez / E: solubil + -iza cf fr solubiliser] (C. i. substanțe greu solubile sau insolubile) A aduce într-o stare în care poate fi dizolvată într-un solvent1, în urma unui tratament fizic (încălzire, mărunțire etc.) sau a unei reacții chimice.

SOLUBILIZÁ, solubilizez, vb. I. Tranz. A aduce o substanță insolubilă, sau greu solubilă, într-o stare în care poate fi dizolvată într-un solvent.

SOLUBILIZÁ vb. I. tr. A aduce o substanță insolubilă (sau greu solubilă) într-o stare în care poate fi dizolvată într-un solvent. [< fr. solubiliser].

SOLUBILIZÁ vb. tr. a aduce o substanță insolubilă (sau greu solubilă) într-o stare în care poate fi dizolvată într-un solvent. (< fr. solubiliser)

A SE SOLUBILIZÁ pers. 3 se ~eáză intranz. (despre substanțe) A deveni solubil; a se transforma din insolubil în solubil. /<fr. solubiliser

A SOLUBILIZÁ ~éz tranz. (substanțe) A face să se solubilizeze. /<fr. solubiliser


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

solubilizá (a ~) vb., ind. prez. 3 solubilizeáză

solubilizá vb., ind. prez. 1 sg. solubilizéz, 3 sg. și pl. solubilizeáză

Intrare: solubilizat
solubilizat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • solubilizat
  • solubilizatul
  • solubilizatu‑
  • solubiliza
  • solubilizata
plural
  • solubilizați
  • solubilizații
  • solubilizate
  • solubilizatele
genitiv-dativ singular
  • solubilizat
  • solubilizatului
  • solubilizate
  • solubilizatei
plural
  • solubilizați
  • solubilizaților
  • solubilizate
  • solubilizatelor
vocativ singular
plural
Intrare: solubiliza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • solubiliza
  • solubilizare
  • solubilizat
  • solubilizatu‑
  • solubilizând
  • solubilizându‑
singular plural
  • solubilizea
  • solubilizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • solubilizez
(să)
  • solubilizez
  • solubilizam
  • solubilizai
  • solubilizasem
a II-a (tu)
  • solubilizezi
(să)
  • solubilizezi
  • solubilizai
  • solubilizași
  • solubilizaseși
a III-a (el, ea)
  • solubilizea
(să)
  • solubilizeze
  • solubiliza
  • solubiliză
  • solubilizase
plural I (noi)
  • solubilizăm
(să)
  • solubilizăm
  • solubilizam
  • solubilizarăm
  • solubilizaserăm
  • solubilizasem
a II-a (voi)
  • solubilizați
(să)
  • solubilizați
  • solubilizați
  • solubilizarăți
  • solubilizaserăți
  • solubilizaseți
a III-a (ei, ele)
  • solubilizea
(să)
  • solubilizeze
  • solubilizau
  • solubiliza
  • solubilizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

solubiliza

  • 1. A face să devină sau a deveni solubil.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: