3 intrări
28 de definiții
din care- explicative (12)
- morfologice (10)
- relaționale (3)
- specializate (1)
- enciclopedice (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SOLID1, solizi, s. m. 1. Monedă de aur care a circulat în Imperiul Roman și în Imperiul Bizantin. 2. Monedă mică de argint sau de bronz emisă și în Țările Române în sec. XVII. – Din lat. solidus.
SOLID2, -Ă, solizi, -de, adj., s. n. 1. Adj., s. n. (Corp) care posedă capacitatea de a-și menține forma și dimensiunile, de a se opune forțelor deformatoare, având o structură compactă și o mare coeziune; p. ext. (corp) dur, tare, rigid, rezistent. 2. Adj. Care este astfel făcut încât să reziste mult timp; rezistent, trainic, durabil. 3. Adj. Mare (ca dimensiuni și greutate); (fam., despre ființe) voinic, robust. 4. Adj. Fig. Temeinic, serios; p. ext. sigur, statornic. ♦ Care înfruntă cu tărie greutățile; dârz. – Din fr. solide, lat. solidus.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
solid2, ~ă [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~izi, ~e, (îvr) ~i sm, am / E: lat solidus] 1 a (D. corpuri, materii etc.) Care are o structură compactă, o mare coeziune între molecule, formă și volum propriu atâta timp cât valoarea forțelor exterioare nu depășește o anumită limită. 2 a (Pex; îoc moale1) Care are consistență foarte mare, care opune rezistență și nu poate fi ușor pătruns, străbătut, desfăcut, despicat etc. Si: consistent, dur1 (1), puternic, rezistent, rigid, tare, tenace, (pop) vârtos, (înv) întărit. 3 a (Îs) Stare ~ă Stare de agregare a corpurilor solide2 (1). 4 a (Chm; îs) Soluție ~ă Soluție în care atât dizolvantul, cât și substanța dizolvată sunt corpuri solide2 (1), fiind dizolvate în stare topită. 5 sn (Fiz) Corp solid2 (1). 6 sn Corp geometric cu trei dimensiuni, limitat de o suprafață închisă, cu volum măsurabil Si: (înv) trup. 7 a (Îs) Unghi ~ Porțiune din spațiu mărginită de o suprafață conică. 8 a (Înv) Geometrie ~ă Geometrie în spațiu. 9 a (D. obiecte, construcții etc.) Care durează multă vreme Si: durabil (4), rezistent, temeinic, trainic2, (rar) dăinuitor, (pop) țeapăn, vârtos, (înv) nestrămutat, temeielnic, țiitor, (îvr) putincios. 10 av În mod solid2 (9). 11 a (D. idei, teorii, legi, metode etc.) De a cărui realitate sau rezolvare nu se poate îndoi nimeni Si: categoric (1), cert, evident (2), incontestabil, indiscutabil, necontestat, nediscutabil, neîndoielnic, neîndoios, netăgăduit, precis, sigur, temeinic, vădit, (liv) indubitabil, peremptoriu. 12 a Care convinge pe deplin (că asigură o bună realizare, că duce la rezultate scadente etc.) Si: concludent (2), convingător (1), edificator (3), elocvent (3), grăitor (3), probant, puternic, tare, temeinic, (rar) vorbitor, (înv) înduplecător. 13 a Care determină luarea unei hotărâri, a unei dispoziții etc. Si: decisiv (2), determinant (2), hotărâtor (3). 14 a (Fig; d. cunoștințele, cultura etc. sau d. activitățile omului) Care denotă multă inteligență, seriozitate și competență Si: adânc (8), pătrunzător, profund, temeinic. 15 a Care corespunde așteptărilor Si: sănătos. 16-20 av În mod solid2 (11-15). 21 a Care nu se schimbă ușor Si: constant (1), ferm (1), stabil, statornic. 22 a (Fam; d. oameni) Care are corpul mare (și gros) Si: corpolent, legat, masiv, trupeș, voinic, (rar) trupos. 23 a (Pex; d. oameni sau d. părți ale corpului lor) Care are o mare forță fizică Si: puternic, robust, tare, verde, viguros, vânjos, voinic, zdravăn, (pop) trapăn, vânjos, vârtos, (înv) potent, putincios, spatoș, (reg) pogan, puteros, putut, socolan. 24 a (Fig; d. oameni) Care nu dă înapoi în fața greutăților. 25 a (Fig; d. oameni) Care înfruntă pericolul Si: brav (1), curajos (1), cutezător (1), dârz (4), inimos, îndrăzneț, neînfricat, semeț, viteaz, (liv) intrepid, temerar, (rar) bărbat (4), (îvp) voinic, (înv) hrăbar, neînfricoșat, (frm) petulant.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
solid1 sm [At: M. D. ENC. / Pl: ~izi / E: lat solidus] 1 Monedă de aur care a circulat în Imperiul Roman și în cel Bizantin. 2 Monedă mică de argint sau de bronz care a circulat în diverse țări și în țările române în secolul al XVII-lea.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SOLID1, solizi, s. m. Monedă de aur care a circulat în Imperiul roman și în cel bizantin. – Din lat. solidus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SOLID2, -Ă, solizi, -de, adj., s. n. 1. Adj., s. n. (Corp) care posedă capacitatea de a-și menține forma și dimensiunile, de a se opune forțelor deformatoare, având o structură compactă și o mare coeziune; p. ext. (corp) dur, tare, rigid, rezistent. 2. Adj. Care este astfel făcut încât rezistă mult timp; rezistent, trainic, durabil. 3. Adj. Mare (ca dimensiuni și greutate); (fam., despre ființe) voinic, robust. 4. Adj. Fig. Temeinic, serios; p. ext. sigur, statornic. ♦ Care înfruntă cu tărie greutățile; dârz. – Din fr. solide, lat. solidus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SOLID, -Ă, solizi, -de, adj. 1. (Despre corpuri) Care, la o temperatură dată, are o rigiditate atît de mare, încît nu se deformează permanent sub acțiunea forțelor exterioare; p. ext. tare, dur. Forma corpurilor solide rămîne neschimbată, dacă temperatura rămîne neschimbată și forțele care lucrează asupra lor nu depășesc o anumită limită. CARAFOLI-OROVEANU, M. F. I 10. (Substantivat, n.) Solidele se deformează sub acțiunea forțelor care depășesc o anumită limită. CARAFOLI-OROVEANU, M. F. I 10. ◊ Stare solidă = una dintre cele trei stări de agregație ale materiei. Soluție solidă = soluție în care atît dizolvantul cît și substanța dizolvată sînt corpuri solide (dizolvate în stare topită). ♦ (Substantivat, n) Corp geometric cu trei dimensiuni, mărginit de suprafețe plane sau curbe. 2. Rezistent, trainic, durabil. [Oamenii] au zidit grajduri mari și solide. BOGZA, C. O. 270. ◊ Fig. Teatrul romînesc era în floarea lui. Dacă însă un curios ar fi observat cu sînge rece mersul său, ar fi văzut cu întristare că nu are baze solide. NEGRUZZI, S. I 345. 3. Temeinic, adînc, serios; p. ext. sigur, statornic. Clientela puțină, dar solidă, îi asigura venituri considerabile. REBREANU, R. I 34. A trebuit să caut a-i modera, puindu-i pe o cale mai serioasă și solidă. GHICA, A. 553. 4. Mare (ca dimensiuni, ca greutate). O încărcătură solidă. ♦ (Familiar, despre persoane) Voinic, robust. Cum e dumneaei solidă, îi trebuie o porție mult mai zdravănă! CARAGIALE, O. II 91. ♦ Fig. Care înfruntă cu tărie greutățile; dîrz. Ei!... ți-a plăcut venerabilul? – E tare... tare de tot... Solid bărbat! CARAGIALE, O. I 126.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SOLID, -Ă adj. 1. (Adesea s.n.) Care la temperatura normală își păstrează forma și dimensiunea neschimbate; consistent; (p. ext.) tare, dur. 2. Rezistent, tare, durabil, trainic. 3. Temeinic, serios; sigur. 4. Voinic, puternic, robust; corpolent, gras. 5. (Fig.) Care înfruntă cu tărie greutățile; dîrz. [Cf. fr. solide, lat. solidus].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SOLID, -Ă adj. 1. (și s. n.) (corp) care la temperatura normală își păstrează forma și dimensiunea neschimbate; consistent; tare, dur. 2. rezistent, durabil, trainic. 3. temeinic, serios; sigur. 4. voinic, puternic, robust; corpolent, gras. 5. (fig.) care înfruntă cu tărie greutățile; dârz. (< fr. solide, lat. solidus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
SOLID ~dă (~zi, ~de) 1) (despre corpuri) Care este tare, dur. 2) Care este rezistent la acțiunea forțelor exterioare. 3) fig. Care este serios și important. 4) pop. Care are o constituție fizică puternică; robust; viguros. 5) Care impresionează prin exterior; cu exterior impresionant; impunător. Clădire ~dă. /<lat. solidus, fr. solide
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
solid a. 1. ce are consistență, ale cărui părți aderă cu tărie laolaltă: toate corpurile sunt solide, lichide sau gazoase; 2. ce poate să reziste: clădire, stofă solidă; 3. fig. durabil: amicie solidă. ║ n. 1. corp solid: metalele sunt niște solide; 2. Geom. corp limitat de suprafețe: un cub e un solid cu șase fețe.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*sólid, -ă adj. (lat. solidus). Consistent, vîrtos, tare, care nu e moale, nicĭ lichid, nicĭ gazos: corp solid, gheața e solidă. Robust, puternic, zdravăn: trup solid. Traĭnic, durabil: zidurĭ solide, (fig.) amiciție solidă. Serios, vrednic de încredere: om, caracter solid. S. n., pl. e. Fiz. Corp solid: solidele se dilată maĭ puțin de cît lichidele. Mat. Corp (spațiŭ) mărginit de suprafețe: un cub e un solid cu șase fețe. Adv. În mod solid: a zidi solid. – Fals solíd (după fr.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
solid2 (corp) s. n., pl. solide
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
solid1 adj. m., pl. solizi; f. solidă, pl. solide
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
solid3 (monedă veche) s. m., pl. solizi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
solid1 adj. m., pl. solizi; f. solidă, pl. solide
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
solid3 (corp) s. n., pl. solide
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
solid2 (monedă) s. m., pl. solizi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
solid (monedă) s. m., pl. solizi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
solid adj. m., pl. solizi; f. sg. solidă, pl. solide
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
solid (corp) s. n., pl. solide
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
solid, -dă.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SOLID adj. 1. v. tare. 2. puternic, rezistent, tare, trainic, zdravăn. (A înfipt un par ~ în pământ.) 3. v. durabil. 4. v. consistent. 5. v. robust. 6. legat, robust, viguros, vânjos, voinic, zdravăn. (Un trup ~.) 7. v. corpolent. 8. v. convingător.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SOLID adj. 1. dur, rezistent, tare, tenace, (pop.) țeapăn, vîrtos. (Un material ~.) 2. puternic, rezistent, tare, trainic, zdravăn. (A înfipt un par ~ în pămînt.) 3. durabil, rezistent, trainic, (rar) dăinuitor, (pop.) purtăreț, țeapăn, vîrtos, (înv.) nestrămutat, țiitor. (Ghete ~; o construcție ~.) 4. consistent, dens, tare, vîrtos. (Mortar ~.) 5. puternic, robust, tare, viguros, vînjos, voinic, zdravăn, (pop.) țeapăn, vînos, vîrtos, (reg.) puteros, putut, socolan, (Ban. și Transilv.) pogan, (înv.) potent, putincios, spatoș, (fig.) verde. (Om ~.) 6. legat, robust, viguros, vînjos, voinic, zdravăn. (Un trup ~.) 7. corpolent, trupeș, voinic. (Excesiv de ~.) 8. concludent, convingător, decisiv, edificator, elocvent, grăitor, hotărîtor, ilustrativ, pilduitor, puternic, serios, tare, temeinic, (rar) probant, vorbitor, (înv.) înduplecător. (O dovadă ~; un exemplu ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Solid ≠ lichid, nesolid, șubred
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
reziduu solid, (engl.= residue) material rezistent în procesul de alterare și rămas „in situ”, netransformat; r.s. îmbracă forma unor min. sau fragmente litice relicte – ex.: zircon, cuarțite – și însoțește în scoarța de alterare neoformațiile argiloase.
- sursa: Petro-Sedim
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
SOLID2, -Ă (< fr., lat.) adj. 1. (Și substantivat, n.) (Corp) care posedă capacitatea de a-și menține forma și dimensiunile, de a se opune acțiunii forțelor deformatoare, având o structură compactă și o mare coeziune; p. ext. tare, rigid, dur, rezistent. Una din cele trei stări ale materiei (alături de starea lichidă și gazoasă). ♦ (MAT.) Unghi s. = porțiune de spațiu mărginită de o suprafață conică. ◊ (REZ. MAT.) (Subst., n). Solid de egală rezistență = bară cu secțiunea transversală variabilă, realizată astfel încât efortul unitar maxim care ia naștere sub acțiunea forțelor exterioare și a greutății proprii să aibă aceeași valoare în toate secțiunile. 2. Care rezistă multă vreme; durabil, trainic. 3. Temeinic; statornic. 4. De dimensiuni și greutate mare. ♦ Voinic, robust, viguros. 5. Fig. Dârz.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SOLID1 (< lat.) s.m. 1. Monedă de aur care a circulat în imperiile roman și bizantin (bătut prima dată în 312 de Constantin cel Mare). 2. Monedă mică de argint sau de bronz emisă și în Țările Române în sec. 17.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A3) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M5) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
solid, solidăadjectiv
- 1. Care posedă capacitatea de a-și menține forma și dimensiunile, de a se opune forțelor deformatoare, având o structură compactă și o mare coeziune. DEX '09 DLRLC DNantonime: lichid
- Forma corpurilor solide rămîne neschimbată, dacă temperatura rămîne neschimbată și forțele care lucrează asupra lor nu depășesc o anumită limită. CARAFOLI-OROVEANU, M. F. I 10. DLRLC
- 1.2. Stare solidă = una dintre cele trei stări de agregare ale materiei. DLRLC
- 1.3. Soluție solidă = soluție în care atât dizolvantul cât și substanța dizolvată sunt corpuri solide (dizolvate în stare topită). DLRLC
-
- 2. Care este astfel făcut încât să reziste mult timp. DEX '09 DLRLC DN
- [Oamenii] au zidit grajduri mari și solide. BOGZA, C. O. 270. DLRLC
- Teatrul romînesc era în floarea lui. Dacă însă un curios ar fi observat cu sînge rece mersul său, ar fi văzut cu întristare că nu are baze solide. NEGRUZZI, S. I 345. DLRLC
-
- 3. Mare (ca dimensiuni și greutate). DEX '09 DLRLC DNsinonime: mare
- O încărcătură solidă. DLRLC
- 3.1. Despre ființe: corpolent, gras, puternic, robust, voinic. DEX '09 DLRLC DN
- Cum e dumneaei solidă, îi trebuie o porție mult mai zdravănă! CARAGIALE, O. II 91. DLRLC
-
-
-
- A trebuit să caut a-i modera, puindu-i pe o cale mai serioasă și solidă. GHICA, A. 553. DLRLC
-
- Clientela puțină, dar solidă, îi asigura venituri considerabile. REBREANU, R. I 34. DLRLC
-
- 4.2. Care înfruntă cu tărie greutățile. DEX '09 DLRLC DNsinonime: dârz
- Ei!... ți-a plăcut venerabilul? – E tare... tare de tot... Solid bărbat! CARAGIALE, O. I 126. DLRLC
-
-
- 5. Care impresionează prin exterior; cu exterior impresionant. NODEXsinonime: impunător
- Clădire solidă. NODEX
-
etimologie:
- solide DEX '09 DN
- solidus DEX '09 DN
solid, solidesubstantiv neutru
- 1. Corp care posedă capacitatea de a-și menține forma și dimensiunile, de a se opune forțelor deformatoare, având o structură compactă și o mare coeziune. DEX '09 DN
- Solidele se deformează sub acțiunea forțelor care depășesc o anumită limită. CARAFOLI-OROVEANU, M. F. I 10. DLRLC
- 1.1. Corp dur, tare, rigid, rezistent. DEX '09
- 1.2. Corp geometric cu trei dimensiuni, mărginit de suprafețe plane sau curbe. DLRLC
-
etimologie:
- solide DEX '09 DN
- solidus DEX '09 DN
solid, solizisubstantiv masculin
- 1. Monedă de aur care a circulat în Imperiul Roman și în Imperiul Bizantin. DEX '09 DEX '98
- 2. Monedă mică de argint sau de bronz emisă și în Țările Române în secolul XVII. DEX '09
etimologie:
- solidus DEX '09 DEX '98