2 definiții pentru sofă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SÓFĂ s. f. v. sofa.

SÓFĂ s. f. v. sofa.

SOFÁ, sofale, s. f. Mobilă asemănătoare cu un divan, cu un căpătîi mai ridicat, îmbrăcată în stofă. V. canapea. Eminescu și-a glorificat în repetate rînduri sofaua roșie, masa de brad, cum a cîntat codrul sau teii de la Ipotești. CĂLINESCU, E. 152. Raiul nostru se compunea din cinci-șase camere, bogat mobilate, pline de sofale, de covoare țesute în casă, de oglinzi și de fel de fel de odoare. GALACTION, O. I 328. Pe sofaua din colț, locul de onoare în casă, ședea Elvira. REBREANU, I. 96. – Variantă: sófă (EMINESCU, O. I 42) s. f.

Intrare: sofă
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • so
  • sofa
plural
  • sofe
  • sofele
genitiv-dativ singular
  • sofe
  • sofei
plural
  • sofe
  • sofelor
vocativ singular
plural