5 definiții pentru slujnic zlujnic sclujnic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

slujnic, ~ă [At: CORESI, EV. 123 / V: (reg) scl~, zl~ / Pl: ~ici, ~ice / E: vsl слоужьникъ] 1 sf, (îvr) sm (Asr) Servitor (1). 2 sf (Orn; Trs; Mar; îc) ~a cucului Codobatură (Motacilla alba). 3 sm (Reg) Piuar.

slújnic m. (vsl. služinikŭ, rob, služĭbĭnikŭ, servitor, služĭbinica, servitoare; rus. služitelĭnica). Vechĭ. Servitor.

sclujnic[1] sf vz slujnic modificată

  1. În original, și cuvântul principal și varianta sunt tipărite în forma de feminin; am corectat, potrivit cu definiția principală — LauraGellner

zlujnic sf vz slujnic[1] modificată

  1. În original, și cuvântul principal și varianta sunt tipărite în forma de feminin; am corectat, potrivit cu definiția principală — LauraGellner

Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

slujníc, -ă, s.m. și f. 1. (s.m. și f.; înv.) servitor, slugă. 2. (s.f.; reg.; în sintagmă) slujnica-cucului = codobatură. 3. (s.m.; reg.) piuar.

Intrare: slujnic
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • slujnic
  • slujnicul
  • slujnicu‑
plural
  • slujnici
  • slujnicii
genitiv-dativ singular
  • slujnic
  • slujnicului
plural
  • slujnici
  • slujnicilor
vocativ singular
plural
zlujnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sclujnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)