3 definiții pentru slujitoresc
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
slujitoresc, ~ească a [At: CANTEMIR, HR. 81 / V: (înv) ~ugi~ / Pl: ~ești / E: slujitor + -esc] (Înv) 1-2 Care aparține slujitorilor (1, 13). 3-4 Privitor la slujitori (1, 13). 5-12 Soldățesc (1-8). 13 (Spc) Care aparține călărașilor și dorobanților. 14 Privitor la călărași și dorobanți.
slujitorésc, -eáscă adj. Dc slujitor.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
slujitoresc, slujitorească, adj. (înv.) 1. care aparține slujitorilor, servitorilor; privitor la slujitori, de slujitori. 2. soldățesc. 3. care aparține călărașilor și dorobanților, privitor la călărași și dorobanți. 4. care aparține subalternilor marilor dregători domnești de la curte.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: slujitoresc
slujitoresc adjectiv
| adjectiv (A81) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)