2 intrări

school Articole pe această temă:

23 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SLAVÓNĂ f. mai ales art. Limba literară scrisă a slavilor de sud și de est din sec. XI-XVII, dezvoltată din slava veche și folosită în unele țări ca limbă de cult și de cancelarie; limba slavă bisericească. /<fr. slavon

SLAVÓN, -Ă, slavoni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (Înv.) Slav (1). 2. Adj. Care aparține slavilor (1), referitor la slavi; slav (2), slavic, slavonesc, slavonicesc. ◊ Limba slavonă (și substantivat, f.) = limba slavă bisericească și literară dezvoltată din slava veche bisericească și utilizată în Evul Mediu ca limbă liturgică și de cancelarie în Rusia, Serbia, Bulgaria și în Țările Române. ♦ (Despre caractere grafice) Chirilic. – Din fr. slavon.

slavon, ~ă [At: GENILIE, G. 185/4 / V: (înv) ~vun, slovan / Pl: ~i, ~e, (înv) ~oane af / E: fr slavon] 1-2 smp (Asr) Slav (1-2). 3-4 smf Slav (3-4). 5-8 a (Asr) Slav (5-8). 9-10 a, sf (Limba) ~, ~a bisericească Limbă literară dezvoltată din vechea slavă (13) și folosită în evul mediu ca limbă de cult și de cancelarie în Rusia, Bulgaria, Serbia și în țările române Si: limba slavonească, slavonește (2), (înv) limba slovenească, slavonie. 11 a (D. fenomene culturale, sociale etc. sau, mai ales, d. cărți, texte, cuvinte etc.) Care se referă la limba slavonă (9) Si: slavonesc (7), (înv) sârbesc. 12 a Care aparține limbii slavone (9) Si: slavonesc (8), (înv) sârbesc. 13 a Care este caracteristic limbii slavone (9) Si: slavonesc (9), (înv) sârbesc. 14 a Care este scris în limba slavonă (9) Si: slavonesc (10), (înv) sârbesc. 15 a (Asr; îs) Literă (sau, înv, slovă) Literă chirilică. 16 sn Cuvânt din limba slavonă (9) Si: slavonesc (12).

SLAVÓN, -Ă, slavoni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (Înv.) Slav (1). 2. Adj. Care aparține slavilor (1), referitor la slavi; slav (2), slavic, slavonesc, slavonicesc. ◊ Limba slavonă (și substantivat, f.) = limba slavă bisericească și literară care s-a dezvoltat în Rusia, Serbia și Bulgaria din slava veche bisericească. ♦ (Despre caractere grafice) Chirilic. – Din fr. slavon.

SLAVÓN1, -Ă, slavoni, -e, adj. Propriu slavonilor, al slavonilor. În privința proprietății funciare am făcut împrumuturi de la legile slavone. KOGĂLNICEANU, S. A. 144. ◊ Limba slavonă (și substantivat, f.) = limba slavă bisericească și literară care s-a dezvoltat în Rusia, Serbia gi Bulgaria din vechea slavă bisericească (a scrierilor lui Metodiu și Chiril). Cu ajutorul lui Petru Movilă s-au înființat și în Țara Romînească primele școli în limba slavonă. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2872. Sara, stătea pînă tîrziu lîngă Constantin-vodă... și-i cetea «Istoriile celor vechi» ori îi tălmăcea din slavonă sfînta scriptură. IORGA, L. I 303. ♦ (Despre caractere grafice) Chirilic. Pe cîteva cruci se mai citeau nume cu litere latine. Pe cele mai multe și mai vechi, literele slavone nu mai spuneau nimic înțeles. C. PETRESCU, R. DR. 215.

SLAVÓN2, -Ă, slavoni, -e, s. m. și f. (Învechit) Slav. Aceștia au fost «vecini»... celor ce au avut moșiile lor... după sistemul slavonilor. KOGĂLNICEANU, S. A. 144.

SLAVÓN, -Ă adj. Care se referă la cultura slavă, care aparține slavilor. ◊ Limba slavonă (și s.f.) = limba slavă bisericească și literatura care s-a dezvoltat în Rusia, Serbia și Bulgaria din vechea slavă bisericească; alfabet slavon = alfabet chirilic. [< fr. slavon].

SLAVÓN, -Ă adj. referitor la slavi, care aparține slavilor. ◊ (s. f.) limbă literară dezvoltată din vechea slavă. ◊ (despre caractere grafice) chirilic. (< fr. slavon)

SLAVÓN ~ă (~i, ~e) Care ține de slavi; propriu slavilor. /<fr. slavon

slavon a. ce ține de Slavonia ori de slavonă. ║ slavonă f. veche limbă bisericească a Slavilor meridionali din sec. IX, în care Ciril și Metodiu traduseră Biblia.

Slavón, -ă s. Slav din Slavonia (lîngă Croația). Slav vechĭ, Slovean. Adj. Slavonesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

slavónă (limbă) s. f., g.-d. art. slavónei

slavónă (limba) s. f., g.-d. art. slavónei

slavón (rar) adj. m., s. m., pl. slavóni; adj. f., s. f. slavónă, pl. slavóne

slavón s. m., adj. m., pl. slavóni; f. sg. slavónă, g.-d. art. slavónei, pl. slavóne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SLAVÓNĂ s. (înv.) slavonie, slovenie. (Text scris în ~.)

SLAVO s. (înv.) slavonie, slovenie. (Text scris în ~.)

SLAVÓN s., adj. 1. s. slav, (înv.) șcheau. (Vechii ~.) 2. adj. slav, slavonesc, (livr.) slavic. (Populații ~.) 3. adj. slavonesc, (înv.) sârbesc, slovenesc. (Text, document ~.)

SLAVON s., adj. 1. s. slav, (înv.) șcheau. (Vechii ~.) 2. adj. slav, slavonesc, (livr.) slavic. (Populații ~.) 3. adj. slavonesc, (înv.) sîrbesc, slovenesc. (Text, document ~.)

arată toate definițiile

Intrare: slavonă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • slavo
  • slavona
plural
  • slavone
  • slavonele
genitiv-dativ singular
  • slavone
  • slavonei
plural
  • slavone
  • slavonelor
vocativ singular
  • slavo
  • slavono
plural
  • slavonelor
Intrare: slavon (adj.)
slavon1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • slavon
  • slavonul
  • slavonu‑
  • slavo
  • slavona
plural
  • slavoni
  • slavonii
  • slavone
  • slavonele
genitiv-dativ singular
  • slavon
  • slavonului
  • slavone
  • slavonei
plural
  • slavoni
  • slavonilor
  • slavone
  • slavonelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

slavon (adj.)

  • 1. Care aparține slavilor, referitor la slavi; slav.
    exemple
    • În privința proprietății funciare am făcut împrumuturi de la legile slavone. KOGĂLNICEANU, S. A. 144.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (și) substantivat feminin (numai) singular Limba slavonă = limba slavă bisericească și literară dezvoltată din slava veche bisericească și utilizată în Evul Mediu ca limbă liturgică și de cancelarie în Rusia, Serbia, Bulgaria și în Țările Române.
      surse: DEX '09 DLRLC DN attach_file 2 exemple
      exemple
      • Cu ajutorul lui Petru Movilă s-au înființat și în Țara Romînească primele școli în limba slavonă. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2872.
        surse: DLRLC
      • Sara, stătea pînă tîrziu lîngă Constantin-vodă... și-i cetea «Istoriile celor vechi» ori îi tălmăcea din slavonă sfînta scriptură. IORGA, L. I 303.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Despre caractere grafice:
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00 sinonime: chirilic attach_file un exemplu
      exemple
      • Pe cîteva cruci se mai citeau nume cu litere latine. Pe cele mai multe și mai vechi, literele slavone nu mai spuneau nimic înțeles. C. PETRESCU, R. DR. 215.
        surse: DLRLC

etimologie:

slavon, -ă (persoană) slavonă

etimologie: