O definiție pentru sipetar


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sipetár s. m., pl. sipetári

Intrare: sipetar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sipetar
  • sipetarul
  • sipetaru‑
plural
  • sipetari
  • sipetarii
genitiv-dativ singular
  • sipetar
  • sipetarului
plural
  • sipetari
  • sipetarilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)