21 de definiții pentru sipet

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SIPET, sipete, s. n. Cufăr de lemn (înflorat sau vopsit simplu, cu capac boltit și ferecat cu cercuri de fier) în care se păstrează haine sau obiecte de valoare. [Acc. și: sipet] – Din tc. sepet.

SIPET, sipete, s. n. Cufăr de lemn (înflorat sau vopsit simplu, cu capac boltit și ferecat cu cercuri de fier) în care se păstrează haine sau obiecte de valoare. [Acc. și: sipet] – Din tc. sepet.

sipet sn [At: (a. 1715) ȘIO II1, 323 / V: (înv) săp~, sep~, sipit, (reg) sâpit / A și: sipet / Pl: ~e, ~uri / E: tc sepet] Cufăr de papură împletită, de nuiele sau de lemn, de obicei îmbrăcat în piele și ornamentat, uneori cu capac boltit și ferecat cu cercuri metalice, în care se păstrează haine sau obiecte de valoare Si: (rar) sinet, (reg) orman1 Vz cufăr, ladă.

SIPET, sipete, s. n. Cufăr de lemn, de obicei înflorat sau vopsit (uneori cu capac boltit și ferecat cu cercuri de fier) în care se păstrează haine sau obiecte de valoare. Au venit lăutarii, s-au încins cuptoarele cuhniei, s-au scos din sipete fețe de masă și ștergare noi-nouțe. GALAN, Z. R. 76. [Nicoară] avea într-un sipet ferecat cărțile lui din vremea cît stătuse ucenic la Bar. SADOVEANU, N. P. 209. Dădu tîrcoale sipetului cu scoabe și cercuri și ținte de fier. C. PETRESCU, A. R. 196. ◊ Fig. Moghilă, am aci cheia cu care să descui sipetele cele mai ascunse ale sufletului omenesc. DELAVRANCEA, O. II 132. – Accentuat și: sipet.Pl. și: (învechit) sipeturi (ODOBESCU, S. I 95, GHICA, S. A. 112).

SIPET ~e n. Cufăr de lemn cu capac boltit, uneori ornamentat și ferecat, în care se păstrează haine sau obiecte de valoare. /<turc. sepet

sipet n. coș de papură servind de cufăr: un chervan plin cu sipeturi OD. [Turc. SEPET].

sípet (Mold. Munt. est) n., pl. e, și sipét (Munt. vest) n., pl. urĭ (vechĭ și sepet, d. turc. sepét, sepéd, coș, paner; sepet sandyk, cufăr de împletitură de nuiele, sunduc; ngr. sepéti, sîrb. sepet; ung. szepet). Rar azĭ. Cufăr.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SIPET s. (Ban.) orman. (~ înflorat.)

SIPET s. (Ban.) orman. (~ înflorat.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

sipet (-te), s. n. – Cufăr, ladă. Tc. sepet (Șeineanu, II, 323), cf. ngr. σέπετι, sb. sepet.

Intrare: sipet
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sipet
  • sipetul
  • sipetu‑
plural
  • sipete
  • sipetele
genitiv-dativ singular
  • sipet
  • sipetului
plural
  • sipete
  • sipetelor
vocativ singular
plural
săpet
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sâpit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sepet
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sipit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sipet, sipetesubstantiv neutru

  • 1. Cufăr de lemn (înflorat sau vopsit simplu, cu capac boltit și ferecat cu cercuri de fier) în care se păstrează haine sau obiecte de valoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Au venit lăutarii, s-au încins cuptoarele cuhniei, s-au scos din sipete fețe de masă și ștergare noi-nouțe. GALAN, Z. R. 76. DLRLC
    • format_quote [Nicoară] avea într-un sipet ferecat cărțile lui din vremea cît stătuse ucenic la Bar. SADOVEANU, N. P. 209. DLRLC
    • format_quote Dădu tîrcoale sipetului cu scoabe și cercuri și ținte de fier. C. PETRESCU, A. R. 196. DLRLC
    • format_quote figurat Moghilă, am aci cheia cu care să descui sipetele cele mai ascunse ale sufletului omenesc. DELAVRANCEA, O. II 132. DLRLC
  • comentariu Accentuat și: sipet. DEX '09 DLRLC
  • comentariu învechit Plural și: sipeturi. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.