2 definiții pentru singuraș


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SINGURÁȘ, singurași, adj. m. (Rar) Singurel. Cîntă cucu singuraș Și-a lăsat puii golași. MARIAN, O. II 206.

SINGURÁȘ, singurași, adj. m. (Rar) Singurel. – Din singur + suf. -aș.

Intrare: singuraș
singuraș adjectiv masculin
adjectiv masculin (AM1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • singuraș
  • singurașul
  • singurașu‑
plural
  • singurași
  • singurașii
genitiv-dativ singular
  • singuraș
  • singurașului
plural
  • singurași
  • singurașilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

singuraș

etimologie:

  • singur + sufix -aș.
    surse: DLRM