2 intrări

2 definiții


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sinaiót adj. m., s. m., pl. sinaióți; adj. f., s. f. sinaiótă, pl. sinaióte

sinaiót adj. m., s. m. (sil. -iot), pl. sinaióți; f. sg. sinaiótă, pl. sinaióte

Intrare: sinaiotă
sinaiotă substantiv feminin
  • silabație: -iot info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sinaio
  • sinaiota
plural
  • sinaiote
  • sinaiotele
genitiv-dativ singular
  • sinaiote
  • sinaiotei
plural
  • sinaiote
  • sinaiotelor
vocativ singular
plural
Intrare: sinaiot (adj.)
sinaiot adjectiv
  • silabație: -iot info
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sinaiot
  • sinaiotul
  • sinaiotu‑
  • sinaio
  • sinaiota
plural
  • sinaioți
  • sinaioții
  • sinaiote
  • sinaiotele
genitiv-dativ singular
  • sinaiot
  • sinaiotului
  • sinaiote
  • sinaiotei
plural
  • sinaioți
  • sinaioților
  • sinaiote
  • sinaiotelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)