2 intrări

4 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

simultaneiza vt [At: DN3 / P: ~ne-i~ / Pzi: ~zez / E: simultan + -iza] A da un caracter simultan (1).

SIMULTANEIZÁ vb. I. tr. A da un caracter simultan, a face să se petreacă în același timp. [Pron. -ne-i-. / et. incertă].

simultaneizá vb. I A face să se petreacă în același timp ◊ „Același mod de a fractura scheletul narațiunii, de a amesteca planurile, de a dispersa episoadele poveștii, de a simultaneiza momentele consumate la mari distanțe de timp, de a asambla imagini derulate în spații diferite.” Cont. 12 IX 75 p. 10 (din simultan + -iza; DN3)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

simultaneizá vb., ind. prez. 1 sg. simultaneizéz, 3 sg. și pl. simultaneizeázá

Intrare: simultaneizare
simultaneizare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • simultaneizare
  • simultaneizarea
plural
  • simultaneizări
  • simultaneizările
genitiv-dativ singular
  • simultaneizări
  • simultaneizării
plural
  • simultaneizări
  • simultaneizărilor
vocativ singular
plural
simultaneizat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • simultaneizat
  • simultaneizatul
  • simultaneizatu‑
  • simultaneiza
  • simultaneizata
plural
  • simultaneizați
  • simultaneizații
  • simultaneizate
  • simultaneizatele
genitiv-dativ singular
  • simultaneizat
  • simultaneizatului
  • simultaneizate
  • simultaneizatei
plural
  • simultaneizați
  • simultaneizaților
  • simultaneizate
  • simultaneizatelor
vocativ singular
plural
Intrare: simultaneiza
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • simultaneiza
  • simultaneizare
  • simultaneizat
  • simultaneizatu‑
  • simultaneizând
  • simultaneizându‑
singular plural
  • simultaneizea
  • simultaneizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • simultaneizez
(să)
  • simultaneizez
  • simultaneizam
  • simultaneizai
  • simultaneizasem
a II-a (tu)
  • simultaneizezi
(să)
  • simultaneizezi
  • simultaneizai
  • simultaneizași
  • simultaneizaseși
a III-a (el, ea)
  • simultaneizea
(să)
  • simultaneizeze
  • simultaneiza
  • simultaneiză
  • simultaneizase
plural I (noi)
  • simultaneizăm
(să)
  • simultaneizăm
  • simultaneizam
  • simultaneizarăm
  • simultaneizaserăm
  • simultaneizasem
a II-a (voi)
  • simultaneizați
(să)
  • simultaneizați
  • simultaneizați
  • simultaneizarăți
  • simultaneizaserăți
  • simultaneizaseți
a III-a (ei, ele)
  • simultaneizea
(să)
  • simultaneizeze
  • simultaneizau
  • simultaneiza
  • simultaneizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)