2 intrări

17 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SICTIR, (2) sictiruri, s. n., interj. (Arg. și fam.) 1. Interj. (în expr.) Hai sictir! = pleacă! marș de aici! șterge-o! A da cu sictir = a sictiri. 2. S. n. înjurătură trivială. – Din tc. siktir.

sictir [At: (a. 1826) URICARIUL, XIV, 247 / V: (reg) sâc~ i, sitiri / E: tc siktir] 1-2 i (Fam; adesea precedat de i „hai”, „ai”) Cuvânt folosit pentru a înjura pe cineva (sau pentru a-l îndepărta în mod grosolan). 3 i (Îe) A da (cuiva cu sau un ori cu hai) ~ sau a lua (pe cineva) la (sau cu) ~ A înjura pe cineva. 4 sn (Fam) Înjurătură trivială. 5 sn (Fam) Atitudine de dispreț. 6 sm (Reg; îs) Vremea lui ~ Împrejurare nefavorabilă. 7 sm (Reg; irn; îc) ~-pașa Persoană care se crede importantă. 8 sm (Îe) A da mâna cu ~ pașa A sărăci (2).

SICTIR, interj. (Arg.; în expr.) Hai sictir! = pleacă! marș de aici! șterge-o!; A da cu sictir = a sictiri. – Din tc. siktir.

SICTIR interj. (Argou, precedat de «hai») Șterge-o! marș de-aici! Se întoarse și-și înjură tovarășii. – Ai sictir! C. PETRESCU, C. V. 59. Hai sictir... Că te trag în bătătură Și te toc ca pă trupină. ȘEZ. XIII 202. ◊ Expr. A da cu sictir = a înjura, a alunga înjurînd.

SICTIR interj. peior.: Hai ~ fugi, șterge-o de aici. A da cu ~ a alunga pe cineva, înjurându-l. /<turc. siktir

sictír (turc. siktir), interj. trivială pin care alungĭ pe cineva: sictir de aicĭ, porcule! – Și haĭ sictir și haĭ sictirĭ (cu ĭ din fugĭ). V. pașol.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sictir2 (arg., fam.) s. n., pl. sictiruri

sictir2 (arg., fam.) s. n., pl. sictiruri

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

sictir interj. – Exprimă vulgar repulsia. Tc. sikdir, imperativ pasiv al lui sikmek „a se împerechea” (Șeineanu, II, 321; Lokotsch 1060), cf. ngr. σιϰτίρ „blestem”. – Der. sictiri, vb. (a înjura).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a trata cu sictir (pe cineva) expr. a trata în mod disprețuitor (pe cineva); a ignora în mod deliberat (pe cineva).

hai sictir! expr. (pop., vulg.) folosită ca ofensă, pentru a exprima în mod brutal un dezacord, o nemulțumire, un refuz etc.

Intrare: sictir (interj.)
sictir2 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • sictir
  • sicti
sâctir interjecție
interjecție (I10)
  • sâctir
sitir
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: sictir (s.n.)
sictir1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sictir
  • sictirul
  • sictiru‑
plural
  • sictiruri
  • sictirurile
genitiv-dativ singular
  • sictir
  • sictirului
plural
  • sictiruri
  • sictirurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sictirinterjecție

argou; argotic familiar expresie
  • 1. Hai sictir! = pleacă! marș de aici! șterge-o! DEX '09 DLRLC
    • format_quote Se întoarse și-și înjură tovarășii. – Ai sictir! C. PETRESCU, C. V. 59. DLRLC
    • format_quote Hai sictir... Că te trag în bătătură Și te toc ca pă trupină. ȘEZ. XIII 202. DLRLC
  • 2. A da cu sictir = sictiri, înjura. DEX '09 DLRLC
etimologie:

sictir, sictirurisubstantiv neutru

  • 1. Înjurătură trivială. DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.